Negustorul şi papagalul său isteţ - Poveste de Rumi

Această poveste a lui Rumi, vestitul poet, teolog şi mistic persan din secolul al XIII-lea, are un tâlc mai adânc decât apare la prima vedere, emană un înţeles simbolic profund, reprezentând o adevărată lecţie spirituală. 

A fost odată un negustor bogat, care se pregătea să plece în India. El şi-a întrebat servitorii şi servitoarele din casă ce doreau să le aducă în dar de acolo. Fiecare şi-a exprimat o preferinţă aparte, ba o bucată de mătase, ba o statuetă de bronz, ba un colier de perle.

Apoi, i-a cerut să-i spună ce îşi voia papagalului său frumos, cu o voce încântătoare, închis într-o colivie aurită. Acesta i-a zis, "Când vei întâlni papagalii din India, descrie-le colivia mea. Spune-le că am nevoie de o îndrumare, un sfat de la ei, chiar dacă sunt atât de departe de aceştia. Întreabă-i cum poate prietenia mea cu ei să continue cu toate că eu sunt închis aici, şi ei zboară liberi prin ceaţa luncilor. Zi-le că îmi amintesc bine dimineţile când ne mutam cu toţii de la un copac la altul. Îndeamnă-i să bea o cupă cu un vin minunat în cinstea mea, aflat aici, în cel mai mare amar al existenţei mele. Transmite-le că auzul clevetelilor lor sus, în copaci, ar fi pentru mine mai dulce decât orice fel de muzică!"

Acest papagal este pasărea spiritului din noi toţi, acea parte a noastră care vrea să se întoarcă la libertate şi este însăşi libertatea.

Papagalul i-a încredinţat, aşadar, acest mesaj negustorului care, odată ajuns în India, a zărit la un moment dat un câmp plin de papagali. S-a oprit acolo şi le-a transmis cuvintele confratelui lor. Unul din ei s-a cutremurat ca şi cuprins de friguri, a înţepenit şi s-a prăbuşit la pământ. Negsutorul şi-a zis, "Vai, acesta este în mod sigur o rudă apropiată a păsării mele! Nu ar fi trebuit să audă vorbele mele."

Nu-l certa pe cel ce iubeşte | Poveste de Rumi

După ce şi-a terminat treburile din India, s-a întors acasă cu cadourile pentru servitorii săi. Când s-a aflat în faţa papagalului, acesta l-a întrebat, "Ei bine, ce s-a întâmplat când le-ai spus povestea mea papagalilor indieni?"

"Mi-e teamă să-ţi mărturisesc."

"Trebuie, stăpâne!"

"Atunci când am dat glas mesajului tău înaintea câmpului plin de papagali clevetitori, i s-a frânt inima unuia din ei. Ţi-a fost probabil tovarăş apropiat sau o rudă ce te îndrăgea întrucât, de îndată ce a auzit ce se petrece cu tine, a amuţit, a fost cuprins de frisoane şi a murit."

Nici nu a terminat de vorbit negustorul, şi papagalul său a început şi el să tremure, şi a căzut nemişcat pe fundul coliviei!

Neguţătorul era un om bun. A fost adânc îndurerat de acest lucru, murmurând cuvinte la întâmplare, ce se băteau cap în cap, când reci, când iubitoare, când limpezi, când înceţoşate de simboluri nedesluşite.

Puţin mai târziu, după ce a aruncat papagalul "mort" afară din colivie, acesta şi-a întins aripile şi a zburat până pe ramura unui copac din apropiere.

Negustorul a înţeles pe dată misterul din faţa ochilor săi. "Cântăreţ dulce, cum ţi-a trecut prin minte să faci şotia asta?"

Pasărea cocoţată pe o creangă i-a răspuns, "Papagalul din India căzut la pământ mi-a dat de înţeles că numai farmecul vocii mele mă ţine încarcerat. Mi-a sugerat, "Renunţă la el şi te vei elibera!"

Papagalul i-a mai relevat neguţătorului unul sau două adevăruri spirituale. Apoi, a urmat o despărţire tandră.

"Dumnezeu să te apere," i-a urat negustorul papagalului, "pe când te îndrepţi spre noua ta cale. Sper că te voi urma în curând!"

Cine este Rumi + povestea despre Libertate a lui Rumi