Mielul în simbolurile şi superstiţiile lumii
Un simbol străvechi, prezent în religiile cele mai importante ale lumii, mielul apare şi in numeroase superstiţii, credinţe, semne rele si bune, inclusiv în folclorul românesc.
Mielul este un simbol al reînnoirii, renaşterii, victoriei vieţii asupra morţii, bunătăţii, purităţii, inocenţei. Încă din timpuri străvechi, era considerat una din jertfele cele mai potrivite pentru salvarea, mântuirea cuiva. Acest simbol a fost folosit prima oară în cultul lui Dionysius, ce îngloba un ritual în care un miel era aruncat într-o prăpastie pentru a-l îmbuna pe Pylaochos, gardianul porţilor infernale. În acest fel, zeul Dionysus putea să revină pe malul lacului Lerna, de unde coborâse în lumea subpământeană în căutarea mamei sale.
În Maleahi din Vechiul Testament, mielul sau oaia simbolizează Israelul, ca parte a turmei lui Dumnezeu. Chiar şi în zilele noastre, simbolismul mielului ca victima a sacrificiului este întâlnit în reînnoirea din Paştele iudaic, în moartea şi învierea lui Hristos, mielul lui Dumnezeu, din Paştele creştin, şi în sacrificiul din Ramadanul musulmanilor.
Atunci când Ioan Botezatorl l-a văzut întâia dată pe Hristos, a strigat: "„Iată Mielul lui Dumnezeu!" Un "miel" care inlătură păcatele lumii asociat, în primul rând, cu sacrificiul. Aşa cum evreii au fost eliberaţi din Egipt prin sângelui mielului, cumva asemănător creştinii au fost mântuiţi prin jertfa lui Iisus Hristos.
Creştinismul timpuriu este asociat cu profeţia din Vechiul Testament în care se vesteau suferinţele lui Mesia, simbolizat de imaginea unui miel dus la tăiere. Mielul este întruchipat de muntele Sion şi centrului sfântului Ierusalim, în Apocalipsa.
Mielul de Paşte, simbol şi semnificaţie
Un simbol creştin datând din primul secol este cel al Bunului Pastor purtând pe umerii săi un miel sau o oaie, cu alte două oi alături de el. Mielul sau oaia de pe umeri semnifică sufletul celui mort renăscut de Dumnezeu în rai, iar cele două oi ce-l întovărăşesc pe păstor îi reprezintă pe sfinţii care au parte deja de fericirea eternă.
Mielul este şi un simbol al Sfintei Agnes, fecioara mucenică din Roma.
În anul 692, Conciliul de la Constantinopole a hotărât totuşi ca Hristos să fie înfăţişat pe cruce, cu trăsături umane, şi nu asemeni unui miel.
Ca şi simbol masonic, mielul reprezintă puritatea, inocenţa.
Când un cal sau un miel se arată într-un cimitir, acesta este un semn de moarte.
În Irlanda, când primul miel născut primăvară este negru, el prevesteşte haine de doliul pentru familie în decurs de un an. Într-o credinţă asemănătoare, dacă cel dintâi miel văzut într-un an este negru, acesta prezice ghinion, mai ales dacă acesta stă cu spatele la cine-l zăreşte.
Se spune că în duminică de Paşti, soarele sărbătoreşte învierea lui Hristos "dansând" pe cer, şi cine priveşte astrul printr-un geam negru poate desluşi pe el imaginea unui miel.
Potrivit unei credinţe din Devonshire, diavolul se poate deghiza în orice animal, pasăre, dar nu poate lua totuşi forma unui miel sau a unui porumbel.
Este semn bun să întâlneşti în zori un miel alb cu capul luminat de soare. De asemeni, se zice că este cu noroc ca o mireasă să zărească un miel alb în drumul ei către biserica unde se va cununa.
Paştele în superstiţii şi tradiţii româneşti
Într-o superstiţie chinezească, femeile însărcinate care mănâncă carne de miel riscă ca bebeluşii lor să aibă epilepsie.
Grecii credeau că o persoană care mănâncă din carnea unui miel ucis de un lup riscă să se transforme într-un vampir.
În Mexic şi alte ţări latine, cu ocazia Anului Nou, se obişnuieşte să se atârne deasupra uşii de la intrarea în casă un mic miel confecţionat din lână, având darul de a aduce noroc.
La turci, mieii nu sunt arătaţi nimănui până când împlinesc 40 de zile. Chiar şi după aceea, nu pot fi văzuţi decât de cineva care îi cumpără. Tot în Turcia, în ziua de 1 mai, se recomandă ca în case să între numai oamenii care locuiesc în ele; dacă altcineva păşeşte înăuntru, mieii gospodăriei sunt sortiţi pieirii.
Dacă primul miel văzut primăvară este alb înseamnă că vei avea tot anul noroc, inima bună bună, fericită, ţi se va îndeplini orice năzuinţă sau că vei face păduchi! În caz că este negru, inima îţi va fi neagră, vei avea supărări, ţi se anunţă moarte sau pagubă de-a lungul anului ori vei avea purici!
Când zăreşti un miel culcat eşti "spurcat," îndemnat la lene şi zăbavă întregul an. Pe altă parte, se recomandă să nu dormi în ziua de Sfântul Gheorghe, ca să nu te molipseşti de "somnul mieilor."
Surse:
- J. E. Cirlot: A Dictionary of Symbols
- Hope B. Werness: Continuum Encyclopedia of Animal Symbolism în World Art
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Mrs. Bray (Anna Eliza): Traditions, Legends, and Sketches of Devonshire
- Artur Gorovei: Credinţi şi superstiţii ale poporului român
Paştele Blajinilor/ Paştele Morţilor - Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii
Simbolul mielului
Mielul este un simbol al reînnoirii, renaşterii, victoriei vieţii asupra morţii, bunătăţii, purităţii, inocenţei. Încă din timpuri străvechi, era considerat una din jertfele cele mai potrivite pentru salvarea, mântuirea cuiva. Acest simbol a fost folosit prima oară în cultul lui Dionysius, ce îngloba un ritual în care un miel era aruncat într-o prăpastie pentru a-l îmbuna pe Pylaochos, gardianul porţilor infernale. În acest fel, zeul Dionysus putea să revină pe malul lacului Lerna, de unde coborâse în lumea subpământeană în căutarea mamei sale.
În Maleahi din Vechiul Testament, mielul sau oaia simbolizează Israelul, ca parte a turmei lui Dumnezeu. Chiar şi în zilele noastre, simbolismul mielului ca victima a sacrificiului este întâlnit în reînnoirea din Paştele iudaic, în moartea şi învierea lui Hristos, mielul lui Dumnezeu, din Paştele creştin, şi în sacrificiul din Ramadanul musulmanilor.
Atunci când Ioan Botezatorl l-a văzut întâia dată pe Hristos, a strigat: "„Iată Mielul lui Dumnezeu!" Un "miel" care inlătură păcatele lumii asociat, în primul rând, cu sacrificiul. Aşa cum evreii au fost eliberaţi din Egipt prin sângelui mielului, cumva asemănător creştinii au fost mântuiţi prin jertfa lui Iisus Hristos.
Creştinismul timpuriu este asociat cu profeţia din Vechiul Testament în care se vesteau suferinţele lui Mesia, simbolizat de imaginea unui miel dus la tăiere. Mielul este întruchipat de muntele Sion şi centrului sfântului Ierusalim, în Apocalipsa.
Mielul de Paşte, simbol şi semnificaţie
Un simbol creştin datând din primul secol este cel al Bunului Pastor purtând pe umerii săi un miel sau o oaie, cu alte două oi alături de el. Mielul sau oaia de pe umeri semnifică sufletul celui mort renăscut de Dumnezeu în rai, iar cele două oi ce-l întovărăşesc pe păstor îi reprezintă pe sfinţii care au parte deja de fericirea eternă.
Mielul este şi un simbol al Sfintei Agnes, fecioara mucenică din Roma.
În anul 692, Conciliul de la Constantinopole a hotărât totuşi ca Hristos să fie înfăţişat pe cruce, cu trăsături umane, şi nu asemeni unui miel.
Ca şi simbol masonic, mielul reprezintă puritatea, inocenţa.
Superstiţii străine despre miel
Când un cal sau un miel se arată într-un cimitir, acesta este un semn de moarte.
În Irlanda, când primul miel născut primăvară este negru, el prevesteşte haine de doliul pentru familie în decurs de un an. Într-o credinţă asemănătoare, dacă cel dintâi miel văzut într-un an este negru, acesta prezice ghinion, mai ales dacă acesta stă cu spatele la cine-l zăreşte.
Se spune că în duminică de Paşti, soarele sărbătoreşte învierea lui Hristos "dansând" pe cer, şi cine priveşte astrul printr-un geam negru poate desluşi pe el imaginea unui miel.
Potrivit unei credinţe din Devonshire, diavolul se poate deghiza în orice animal, pasăre, dar nu poate lua totuşi forma unui miel sau a unui porumbel.
Este semn bun să întâlneşti în zori un miel alb cu capul luminat de soare. De asemeni, se zice că este cu noroc ca o mireasă să zărească un miel alb în drumul ei către biserica unde se va cununa.
Paştele în superstiţii şi tradiţii româneşti
Într-o superstiţie chinezească, femeile însărcinate care mănâncă carne de miel riscă ca bebeluşii lor să aibă epilepsie.
Grecii credeau că o persoană care mănâncă din carnea unui miel ucis de un lup riscă să se transforme într-un vampir.
În Mexic şi alte ţări latine, cu ocazia Anului Nou, se obişnuieşte să se atârne deasupra uşii de la intrarea în casă un mic miel confecţionat din lână, având darul de a aduce noroc.
La turci, mieii nu sunt arătaţi nimănui până când împlinesc 40 de zile. Chiar şi după aceea, nu pot fi văzuţi decât de cineva care îi cumpără. Tot în Turcia, în ziua de 1 mai, se recomandă ca în case să între numai oamenii care locuiesc în ele; dacă altcineva păşeşte înăuntru, mieii gospodăriei sunt sortiţi pieirii.
Mielul în superstiţii româneşti
Dacă primul miel văzut primăvară este alb înseamnă că vei avea tot anul noroc, inima bună bună, fericită, ţi se va îndeplini orice năzuinţă sau că vei face păduchi! În caz că este negru, inima îţi va fi neagră, vei avea supărări, ţi se anunţă moarte sau pagubă de-a lungul anului ori vei avea purici!
Când zăreşti un miel culcat eşti "spurcat," îndemnat la lene şi zăbavă întregul an. Pe altă parte, se recomandă să nu dormi în ziua de Sfântul Gheorghe, ca să nu te molipseşti de "somnul mieilor."
Surse:
- J. E. Cirlot: A Dictionary of Symbols
- Hope B. Werness: Continuum Encyclopedia of Animal Symbolism în World Art
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Mrs. Bray (Anna Eliza): Traditions, Legends, and Sketches of Devonshire
- Artur Gorovei: Credinţi şi superstiţii ale poporului român
Paştele Blajinilor/ Paştele Morţilor - Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii
Mielul în simbolurile şi superstiţiile lumii
Reviewed by Diana Popescu
on
aprilie 01, 2017
Rating:
Reviewed by Diana Popescu
on
aprilie 01, 2017
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu