Vrei să afli ceva pe internet? Nu întreba, ci dă întrebării tale un răspuns greşit!

Pentru a-i face pe oameni să între în acţiune, o informaţie greşită pare să aibă rezultate mai bune decât lipsa de informaţie! 

Potrivit aşa-numitei legi a lui Cunningham, cea mai bună metodă ca să afli răspunsul corect al unei întrebări în mediul online, pe internet, esta să postezi un răspuns greşit, eronat, şi să aştepţi apoi să fii corectat. Această lege este numită după Ward Cunningham, un pioner al programării calculatoarelor, care a dezvoltat primul site Wiki (WikiWikiWeb).

Interesant este că acest concept are un echivalent într-o zicală franţuzească: "prêcher le faux pour savoir le vrai" ("predică minciuna/falsitatea pentru a afla adevărul").

Oricum, legea lui Cunnigham ne pune la încercare credinţa despre motivaţia oamenilor care ne oferă sfaturi online. Potrivit logicii acesteia, ei nu fac asta doar pentru a face un bine, dintr-un impuls altruist, dezinteresat, ci mai degrabă din cauza dorinţei lor de a corecta, a îndrepta o greşeală!

Cu alte cuvinte, suntem nemaipomenit de incitaţi, ne simţim foarte bine atunci când avem ocazia să corijăm ceva şi mai ales pe cineva pe internet. "Ah, i-am arătat eu cine are dreptate! Lumea m-a aşezat într-un loc special din care, numai eu dintre toate fiinţele umane am şansA să scot la lumină adevărul şi să îmi aduc aportul la îmbunătăţirea minţii oameneşti prin actul meu umil!"

Legea lui Cunningham aduce cu concluziile studiilor care au dovedit că oamenii sunt mai înclinaţi să îşi împărtăşească online experienţele negative despre produse sau cumpărături decât pe cele pozitive. În ambele situaţii, iese în evidenţă preocuparea lor de a sublinia că ceva este greşit, rău.

Google, dă-mi 6 numere norocoase! | Rugăciune la zeul Google

Această trăsătură general umană poate fi numită "tendinţa de a corecta." Se pare că până şi Sherlock Holmes ştia despre ea, de vreme ce afirma, "Oamenilor nu le place să-ţi spună ceva anume. Adoră să te contrazică."

Poţi folosi această tendinţă în beneficiul tău. Când întrebi ceva pe un forum sau o reţea de socializare poţi să îţi formulezi întrebarea astfel încât să conţină ceva greşit. (De exemplu, "Planeta cea mai apropiată de soare este Marte, nu-i aşa?" sau "Telefonul meu marca X scoate nişte poze de doi lei, nu ar trebui oare să-mi iau unul marca Y?"). Vei constata că se vor găsi foarte mulţi "binevoitori" dornici să te corecteze, şi vei afla astfel informaţii preţioase despre ceea ce doreşti să cunoşti.

De asemeni, poţi să te înregistrezi pe un forum cu două conturi: unul cu care pui întrebări şi un altul cu care le dai răspunsuri eronate, strigătoare la cer prin absurditatea lor!

Când vrei să ştii ce a făcut un prieten săptămâna trecută poţi avea mai multe informaţii despre asta fără a-l întreba direct, ci introducând ceva fals în întrebarea ta: "Deci ai făcut-o lată săptămâna trecută, nu-i aşa?"

Legea lui Cunningham poate fi de folos şi pentru părinţii ce vor să-şi descoase copii ce au făcut la şcoală... În loc să-i întrebe direct asta şi să primească tipicul răspuns "Nimic," pot fi mai subtili întrebând de exemplu, "Iar ai făcut-o de oaie la franceză?" Răspuns: "Nu, am avut o testare la mate."

Când eşti în pană de idei într-un proiect creativ, poţi lansa colegilor, colaboratorilor o sugestie cumva nefericită. Adeseori, va urma o avalanşă de remarci ale acestora, care îţi oferă pe tavă nişte idei inspirate. Desigur, este nevoie de curaj ca să te arăţi imperfect însă legea lui Cunningham îţi poate fi de un real ajutor!

De ce ne simţim liberi pe internet? | Efectul de dezinhibare online