Pelinul în superstiţii, credinţe şi legende

Denumirea ştiinţifică/în latină al pelinului este Artemisia absinthium L. Artemisia provine din numele zeiţei greceşti Artemis (în mitologia romană, Diana), geamănă cu Apollo şi fiică a lui Zeus şi Leto. Artemis era divinitatea lunii, vanatului şi a animalelor sălbatice.

Absinthium înseamnă "fără dulceaţă," indicând gustul amar al acestei ierbi.

În limbajul florilor, pelinul semnifică "absenţă, lipsă."

În antichitate, se credea că pelinul contracara efectele otrăvitoare ale cucutei, ciupercilor şi ale muşcăturilor dragonilor de mare. Era o plantă importantă în străvechiul Mexic, cu prilejul sărbătorii Zeiţei Sării, când femeile se angajau într-un dans ceremonial purtând pe capete cununi din frunze de pelin.

Numele din engleză al pelinului, "wormwood," se spune că îşi are originea în cuvântul german "wermut," adică "păstrătorul minţii," având în vedere că acesta plantă era înzestrată cu capacitatea de a optimiza abilităţile mentale.

Este interesant că absintul, băutura alcoolică făcută din pelin, era pe vremuri interzisă în unele ţări întrucât se credea că da naştere unor halucinaţii!

Într-o superstiţie occidentală, se zice că frunzele de pelin puse în pantofi alină durerile de stomac ale purtătorului. În Anglia, seminţele de pelin erau considerate a fi Seminţe Sfinte ( Semen Sanctum).

Chimenul - Superstiţii despre mirodenii

Într-o altă credinţă, cine poartă asupra sa pelin este protejat faţă de vrăji, descântece rele.

În Rusia, se zicea că dacă cineva mergea prin pădure în duminica de Rusalii, era musai să aibă asupra sa pelin. Era posibil să întâlnească o rusalcă (o zână sau un duh al pădurii) care să-l întrebe, "Ce ai în mâini? Poluin (pelin) ori Petruşca (pătrunjel)?" Dacă răspundea Poluin, duhul îi poruncea "Ascunde-te sub tufe!", iar dacă îi zicea Petruşka, rusalca striga, "Ah, duşka mea," şi gâdila acea persoană până murea!

Superstiţii româneşti despre pelin 

Numeroase superstiţii româneşti despre pelin sunt asociate cu sărbătoarea de Rusalii. Cu prilejul ăsta, durerile de cap îţi dispar dacă te afumi cu această plantă. De asemeni, pelinul afumat era utilizat în exorcizări populare, pentru a alunga dintr-un om posedat dracul, diavolul, pe "cel rău" ori "ducă-se pe pustii."

Înspre seara de Rusalii era recomandat să îţi pui pelin sub cap şi în aşternuturile patului, astfel încât să nu fii luat, răpit de Rusalii. Totodată, cu ocazia acestei sărbători se punea pelin prin casă pentru a pieri puricii.

Pentru a fi protejaţi de periculoasele Rusalii, românii aşezau pelin la icoane, la uşă, la fereastră, şi în alte locuri din casă.

Pe 17 iulie, în ziua de Sf. Marina, se culegea pelin din care se făcea o apă bună pentru ten, pentru "subţierea obrazului."


Surse: 
- Richard Folkard: Plant Lore, Legends, and Lyrics Embracing the Myths, Traditions, Superstitions, and Folk-lore of the Plant Kingdom 
- Cora Linn Daniels,C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences 
- Josiah Gilbert Holland: The Century: A Popular Quarterly, Volumul 5 
- Artur Gorovei: Credinţi şi superstiţii ale poporului român 

Pătrunjelul în superstiţii, legende, mituri