Superstiţii despre leuştean
Leuşteanul este o plantă asociată cu Soarele şi Focul, cu zodia Taurului, dar şi cu energia, purificarea şi starea de somn parapsihică, paranormală. Atât în superstiţiile străine, cât şi în cele româneşti, leuşteanul are funcţii lecuitoare şi protectoare.
Grecii îl numeau "ligustikon," iar romanii, "Ligusticum," şi mai târziu "Levisticum." Levisticum a evoluat în "luvesche" în franceza veche, acest termen fiind mai apoi împrumutat în engleză ca "loveache," în prezent "lovage." În ciuda unor credinţe şi superstiţii, acest cuvânt nu are nici o corelare cu "love"(în engleză, "dragoste").
În multe limbi europene, numele acestei ierbi a provenit din latinescul "Levisticum": "levistico" în italiană şi spaniolă, "liveche" în franceză, "lavas" în olandeză şi "leuştean" în română. În limba germană, i se zice "Liebstöckel," o denumire cu aceeaşi conotaţie ca şi cea din engleză.
În antichitatea greco-română, tulpina i se mânca zaharisită, iar seminţele era consumate în credinţa că ajută la digestie.
Se spune că ceaiul din frunzele şi rădăcina acestei plante are putinţa de a da agilitate minţii şi că, băut înainte de culcare, stimulează visele premonitorii. Rădăcina îi era folosită în medicină populară pentru lecuirea tusei, unor afecţiuni respiratorii şi ale pielii, pentru scăderea febrei şi ameliorarea unor probleme din timpul menstruaţiei.
Leuşteanul este înzestrat cu capacitatea de a atrage dragostea cuiva atunci când este purtat într-un săculeţ şi era utilizat adeseori pentru poţiuni de iubire. Era presărat de unele femei în mâncarea servită unui bărbat astfel încât acesta să se îndrăgostească de ele.
Chimenul - Superstiţii despre mirodenii
Pus într-o pungă din plasă aşezată sub jetul apei era recomandat pentru băi de purificare, infrumuţesare şi sporire a atracţiei, în cel din urmă caz adăugându-se în cadă şi petale de trandafiri.
Apa folosită la o astfel de îmbăiere era aruncată de unele fete peste umăr, fără a privi înapoi, înspre răsărit, la o răscruce, astfel încât să atragă iubirea unui bărbat pe care şi-l doreau.
Cules în noaptea de Vinerea Mare, ajuta la protejarea faţă de vrăjitoare şi diavol. Agăţat deasupra unei uşi sau a unei ferestre, se considera că împiedica intrarea energiei negative în casă. De asemeni, plantat în faţa unei locuinţe, se presupunea că ţinea departe spiritele rele, bolile, şerpii şi insectele.
Scoţienii din regiunile muntoase erau încredinţaţi că leuşteanul avea proprietatea de a prelungi viaţa.
Potrivit unei superstiţii româneşti, dacă ţi se fură leuştean din grădină, verdeţurile din ea ţi se usucă. Într-o alta, se zice că leuşteanul se "prinde" în grădină numai dacă este plantat de o văduvă! În Olteania, leuşteanul era purtat asupra lor de oameni pentru a fi protejaţi de lungoare (febră tifoidă). În aceeaşi regiune, în ziua de Paşte, după ce iau anafură de la biserică, credincioşii spun că este bine să se guste din nişte peşte şi leuştean. Peştele are menirea de a-i face sprinteni, iar leuşteanul pe cea de a le înlesni să fie verzi şi voioşi ca el de-a lungul întregului an.
În ziua Sfântului Gheorghe, se punea leuştean la intrarea în grajduri astfel încât vitele să nu fie atinse de boli ori farmece.
De Înălţarea Domnului (Ispas), leuşteanul aşezat la ferestre proteja casa faţă de trăsnete. Tot cu acest prilej, femeile se încingeau cu leuştean pentru a avea copii frumoşi. Oamenii se băteau sau se atingeau cu leuştean ca să se îngraşe sau să fie ocrotiţi de rele ori de strigoi. În acelaşi scop, se proceda la fel şi cu vitele. Tot de Ispas, se sfinţesc plantele de leac, precum leuşteanul, alunul şi paltinul.
De Rusalii, leuşteanul era utilizat pentru izgonirea ielelor. În Ardeal, cu această ocazie, fetele mâncau dimineaţa leuştean pentru a nu fi răpite de zburători.
Surse:
- Sarah Warner Brooks: A Garden With House Attached
- Rachel Patterson: A Kitchen Witch's World of Magical Herbs & Plants
- Scott Cunningham: Cunningham's Encyclopedia of Magical Herbs
- Artur Gorovei: Credinţi şi superstiţii ale poporului român
Pelinul în superstiţii, credinţe şi legende
Grecii îl numeau "ligustikon," iar romanii, "Ligusticum," şi mai târziu "Levisticum." Levisticum a evoluat în "luvesche" în franceza veche, acest termen fiind mai apoi împrumutat în engleză ca "loveache," în prezent "lovage." În ciuda unor credinţe şi superstiţii, acest cuvânt nu are nici o corelare cu "love"(în engleză, "dragoste").
În multe limbi europene, numele acestei ierbi a provenit din latinescul "Levisticum": "levistico" în italiană şi spaniolă, "liveche" în franceză, "lavas" în olandeză şi "leuştean" în română. În limba germană, i se zice "Liebstöckel," o denumire cu aceeaşi conotaţie ca şi cea din engleză.
În antichitatea greco-română, tulpina i se mânca zaharisită, iar seminţele era consumate în credinţa că ajută la digestie.
Se spune că ceaiul din frunzele şi rădăcina acestei plante are putinţa de a da agilitate minţii şi că, băut înainte de culcare, stimulează visele premonitorii. Rădăcina îi era folosită în medicină populară pentru lecuirea tusei, unor afecţiuni respiratorii şi ale pielii, pentru scăderea febrei şi ameliorarea unor probleme din timpul menstruaţiei.
Leuşteanul este înzestrat cu capacitatea de a atrage dragostea cuiva atunci când este purtat într-un săculeţ şi era utilizat adeseori pentru poţiuni de iubire. Era presărat de unele femei în mâncarea servită unui bărbat astfel încât acesta să se îndrăgostească de ele.
Chimenul - Superstiţii despre mirodenii
Pus într-o pungă din plasă aşezată sub jetul apei era recomandat pentru băi de purificare, infrumuţesare şi sporire a atracţiei, în cel din urmă caz adăugându-se în cadă şi petale de trandafiri.
Apa folosită la o astfel de îmbăiere era aruncată de unele fete peste umăr, fără a privi înapoi, înspre răsărit, la o răscruce, astfel încât să atragă iubirea unui bărbat pe care şi-l doreau.
Cules în noaptea de Vinerea Mare, ajuta la protejarea faţă de vrăjitoare şi diavol. Agăţat deasupra unei uşi sau a unei ferestre, se considera că împiedica intrarea energiei negative în casă. De asemeni, plantat în faţa unei locuinţe, se presupunea că ţinea departe spiritele rele, bolile, şerpii şi insectele.
Scoţienii din regiunile muntoase erau încredinţaţi că leuşteanul avea proprietatea de a prelungi viaţa.
Potrivit unei superstiţii româneşti, dacă ţi se fură leuştean din grădină, verdeţurile din ea ţi se usucă. Într-o alta, se zice că leuşteanul se "prinde" în grădină numai dacă este plantat de o văduvă! În Olteania, leuşteanul era purtat asupra lor de oameni pentru a fi protejaţi de lungoare (febră tifoidă). În aceeaşi regiune, în ziua de Paşte, după ce iau anafură de la biserică, credincioşii spun că este bine să se guste din nişte peşte şi leuştean. Peştele are menirea de a-i face sprinteni, iar leuşteanul pe cea de a le înlesni să fie verzi şi voioşi ca el de-a lungul întregului an.
În ziua Sfântului Gheorghe, se punea leuştean la intrarea în grajduri astfel încât vitele să nu fie atinse de boli ori farmece.
De Înălţarea Domnului (Ispas), leuşteanul aşezat la ferestre proteja casa faţă de trăsnete. Tot cu acest prilej, femeile se încingeau cu leuştean pentru a avea copii frumoşi. Oamenii se băteau sau se atingeau cu leuştean ca să se îngraşe sau să fie ocrotiţi de rele ori de strigoi. În acelaşi scop, se proceda la fel şi cu vitele. Tot de Ispas, se sfinţesc plantele de leac, precum leuşteanul, alunul şi paltinul.
De Rusalii, leuşteanul era utilizat pentru izgonirea ielelor. În Ardeal, cu această ocazie, fetele mâncau dimineaţa leuştean pentru a nu fi răpite de zburători.
Surse:
- Sarah Warner Brooks: A Garden With House Attached
- Rachel Patterson: A Kitchen Witch's World of Magical Herbs & Plants
- Scott Cunningham: Cunningham's Encyclopedia of Magical Herbs
- Artur Gorovei: Credinţi şi superstiţii ale poporului român
Pelinul în superstiţii, credinţe şi legende
Superstiţii despre leuştean
Reviewed by Unknown
on
iunie 04, 2017
Rating:
Reviewed by Unknown
on
iunie 04, 2017
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu