Viespile în simboluri, superstiţii, legende

În ciuda conotaţiilor negative din traiul zilnic, viespile sunt simboluri ale dezvoltării, comunicării, socializării, artei construcţiei şi ordinii, şi sunt asociate cu superstiţii atât de bun, cât şi de rău augur.

În câteva tradiţii africane, ele simbolizează evoluţia umană şi controlul omului asupra circumstanţelor vieţii.

Pentru unii indieni americani nativi, viespea era creatoarea pământului şi un simbol al organizării.

În vechiul folclor egiptean, îi era recunoscut rolul major din polenizare, de aici rezultând un simbolism al fertilităţii.

Viespile apar primăvara, aşa că sunt corelate câteodată şi cu noi începuturi, demararea unor noi proiecte.

Întrucât sunt foarte sociale, pot semnifica relaţia noastră cu familie, necesitatea de a ne optimiza comunicarea cu cei din jur, de a ne exprima cu claritate şi eficienţă.

În plus, având în vedere abilităţile de care dau dovadă în clădirea cuiburilor lor, sunt conectate cu arhitectura, cu construcţia caselor, clădirilor.

În antichitate erau considerate a fi de neauspicioase, aşa cum ni se povesteşte într-un text din anul 190 î.Hr.: "un număr infinit de viespi au zburat în piaţa din Capua şi s-au aşezat în templul lui Apollo. Au fost strânse cu sârguinţă şi arse solemn. Cu toate astea, vesteau sosirea duşmanului şi incendierea oraşului."

În superstiţiile europene, aceste insecte erau înzestrate cu darul de a prezice vremea.

Astfel, se credea că atunci când îşi făceau cuibul aproape de pământ, urma să fie o iarnă blândă, iar dacă şi-l încropeau la înălţime, era anticipată una rece, cu viscole şi ninsori abundente.

Oricum, când dădeau să-ţi între în casă, semnalau răcirea vremii.

Albina în simboluri, legende şi superstiţii

În caz că erau observate zburând în roiuri mari către seară, era un semn că a doua zi va fi frumos, chiar foarte cald, însă dacă intrau în cuiburi în amurg, ascunzându-se şi adăpostindu-se, era de aşteptat să fie furtună.

Când se adunau în văzduh în roi spre sfârşitul toameni, preziceau furtuni pe mare.

De asemeni, în eventualitatea că erau mai înverşunate decât de obicei în a-i înţepa pe oameni, dădeau de înţeles că va veni ploaia.

Era de bun augur să omori prima viespe zărită primăvară căci, în acest fel, erai însoţit de noroc şi îţi puteai învinge cu uşurinţă duşmanii. Alţii erau, totuşi, de părere că era cu ghinion să fie date pieirii.

Dacă, într-un an, îţi intrau prima oară în casă viespi, şi nu albine, însemna că vei întâlni o persoană neplăcută, urâcioasă, care nu-ţi va fi de nici un folos. Dacă, dimpotrivă, îţi pătrundeau în locuinţă mai întâi albinele, ţi se transmitea că vei face cunoştiinţă cu cineva plăcut, agreabil, ce-ţi va fi de mare ajutor. De altfel, într-o credinţă dominicană, se statua că o viespe prezentă în casă aduce ghinion.

Exista credinţa că este cu noroc ca viespile să-şi facă cuib sub fereastra, sub streaşina sau în apropierea casei. Când îşi clădeau cuibul într-o casă însemna că oamenii din ea aveau să trăiască mult timp în aceasta.

Dacă bâzâiau în pragul uşii unei locuinţe, era semn de bani sau avere.

Cine era înţepat de o viespe era avertizat că duşmanii săi erau pe cale să-l covârşească ori că trebuia să fie în gardă faţă de pericole, invidia şi înşelăciunea altora.

În superstiţiile italiene, când viespile dau târcoale casei tale te poţi aştepta să primeşti veşti bune. Dacă sunt în număr mic când culegi strugurii, se spune că îţi va muri o persoană vârstnică din familie. În număr mare, anunţau o iarnă cu o grămadă de zăpadă.

În Europa Centrală, fetele lăsau o bucăţică de hârtie în cuibul viespilor, pe care o purtau apoi în veştminte, astfel încât să-i facă pe iubiţii lor să le îndrăgească cât mai tare. Într-o superstiţie ciudată, tinerele necăsătorite purtau pe cap un cuib de viespi pentru a se asigura că vor câştiga dragostea unui bărbat!

Superstiţii româneşti despre viespi 

În folclorul românesc, se zice că poţi muri când eşti înţepat de mai mult de opt viespi.

În Bucovina, pentru a se lecui o muşcătură de viespe, era indicat să-ţi scuipi în palmă şi să freci cu acel scuipat locul unde fuseseşi muşcat.

Şi la români, viespile numeroase din perioada verii preziceau o iarnă mare.

În Dimăcheni, Dorohoi, şi Dobrovăţ, Vaslui, se credea că viespile aduc rău într-o casă.

Surse: 
- William Carroll: Superstitions: 10,000 You Really Need 
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences 
- Andrea Malossini: Italian Superstitions 
- Diagram Group: Superstitions 
- Antoaneta Olteanu: Calendarele poporului român 
- Irina Nicolau, Carmen Mihalache: Credinţe şi superstiţii româneşti 
- Artur Gorovei: Credinţi şi superstiţii ale poporului român 

Gărgăriţa în simboluri, legende, superstiţii