Verbina în superstiţii şi medicina populară
Verbina (Verbena officinalis), aflată din punct de vedere astrologic sub protecţia lui Venus, numită în popor şi spornic, sporiş, vervenă, urzicuţă, măturiţă, verbină albastră, buruiană de boală, iarba fiarelor, iarba fierului, iarba porumbelului, guşa porumbelului, săgeata Domnului, veronica, a fost considerată nu numai pe plaiurie româneşti, din vechime, o plantă magică, având potenţialul de a alunga spiritele rele, a proteja faţă de influenţe negative, a aduce noroc, a vindeca numeroase boli, şi a facilita demersurile amoroase. Pe alte meridiane era poreclită iarba sfântă/sacră, herba veneris, ori iarba crucii.
Era întrebuinţată de romani pentru a purifica aerul caselor şi a-l îndulci. Tot ei o foloseau în ritualuri sacre, denumind-o, din această cauză, " Herba Sacra." Egiptenii o dedicau în alte ritualuri zeiţei Isis.
Druizii o conectau cu lumea spiritelor, o purtau ca o amuletă contra duhurilor rele, veninurilor şi furnizării norocului, şi erau încredinţaţi că avea cea mai mare influenţă în perioada descreşterii lunii, când Sirius, steaua câinelui, începea să se înalţe.
Potrivit unui articol din publicaţia "Asul verde," nr. 156, din august 2017, ale cărei surse nu au fost precizate, era utilizată de preoţii daci pentru a prezice viitorul şi de celţi pentru împlinirea dorinţelor celor mai fierbinţi.
Se spune că a fost folosită pentru a opri sângerarea rănilor lui Hristos pe cruce. "Vervain," numele său din engleză, se crede că provine din termenul celtic "ferfaen," cu semnificaţia "a alunga pietrele," fiind poate, şi din acest motiv, considerată a fi un remediu pentru îndepărtarea pietrelor de la rinichi.
Era utilizată în ritualuri magice, inclusiv pentru a apăra oamenii de coşmaruri şi fulgere, a-i scăpa de insomnii (sub formă de ceai), ori a le infuză forţe afrodisiace (când seminţele ei erau purtate într-o punguţă atârnată în jurul gâtului).
Plante magice folosite in vrajitoria Wicca
Cremenea de glonţ fiartă în apă opărită de verbină şi rută avea capacitatea de a-ţi garanta lovirea de moarte a duşmanului tău.
Există credinţă că era cel mai bine să fie culeasă când era lună plină şi să se intoneze cu acest prilej nişte incantaţii deosebite, ce aveau harul de a dărui prosperitate familiilor care o păstrau în casă, a-i face mai prietenoşi şi mai isteţi pe copiii care o purtau asupra lor, că sub formă de infuzie, îi determina pe duşmani să uite motivele certurilor cu tine şi să îi convingă să se împace cu tine, şi chiar să deschidă magic încuietorile, lăcătele.
Dată să o consume cuiva pe care îl iubeai, îl făceai să se indrăgostească brusc de tine! Pusă în punguliţe de mătase ţinute în jurul gâtului, împreună cu broscuţe fierte, te putea proteja de orice fel de rele.
Rădăcina acestei plante, purtată la gât cu o panglică albă de satin era înzestrată cu darul de a îndepărta febra, frigurile ori frisoanele.
Românii o foloseau contra diareei, a întăririi dinţilor şi gingiilor.
Cu înzestrări analgezice, antibacteriale, antispasmodice, antitumorice, astringente, depurative, diaforetice şi funcţii stimulatoare tonice, vervina era utilizată în medicina populară pentru tratarea durerilor de cap, febrei, oboselii nervoase, vezicii urinare. Era administrată femeilor gravide pentru a le ajuta în decursul contracţiilor legate de naştere, iar în mod extern, era folosită pentru vindecarea unor răni minore, a eczemelor, coşurilor, nevralgiilor şi durerilor gingiilor. Frunzele şi florile verbinei erau întrebuinţate pentru efectele lor analgezice, antibacteriene, anticoagulante, antispasmodice, depurative, diaforetice, mediu diuretice, şi tonice.
Surse:
- Richard Webster: The Encyclopedia of Superstitions
- Diagram Group: Superstitions
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Charles Raymond Dillon: Superstitions and Folk Remedies
- Richard Folkard: Plant Lore, Legends, and Lyrics Embracing the Myths, Traditions, Superstitions and Folk-Lore of the Plant Kingdom
Ierburile chinezesti si medicina alternativa
Era întrebuinţată de romani pentru a purifica aerul caselor şi a-l îndulci. Tot ei o foloseau în ritualuri sacre, denumind-o, din această cauză, " Herba Sacra." Egiptenii o dedicau în alte ritualuri zeiţei Isis.
Druizii o conectau cu lumea spiritelor, o purtau ca o amuletă contra duhurilor rele, veninurilor şi furnizării norocului, şi erau încredinţaţi că avea cea mai mare influenţă în perioada descreşterii lunii, când Sirius, steaua câinelui, începea să se înalţe.
Potrivit unui articol din publicaţia "Asul verde," nr. 156, din august 2017, ale cărei surse nu au fost precizate, era utilizată de preoţii daci pentru a prezice viitorul şi de celţi pentru împlinirea dorinţelor celor mai fierbinţi.
Se spune că a fost folosită pentru a opri sângerarea rănilor lui Hristos pe cruce. "Vervain," numele său din engleză, se crede că provine din termenul celtic "ferfaen," cu semnificaţia "a alunga pietrele," fiind poate, şi din acest motiv, considerată a fi un remediu pentru îndepărtarea pietrelor de la rinichi.
Era utilizată în ritualuri magice, inclusiv pentru a apăra oamenii de coşmaruri şi fulgere, a-i scăpa de insomnii (sub formă de ceai), ori a le infuză forţe afrodisiace (când seminţele ei erau purtate într-o punguţă atârnată în jurul gâtului).
Plante magice folosite in vrajitoria Wicca
Cremenea de glonţ fiartă în apă opărită de verbină şi rută avea capacitatea de a-ţi garanta lovirea de moarte a duşmanului tău.
Există credinţă că era cel mai bine să fie culeasă când era lună plină şi să se intoneze cu acest prilej nişte incantaţii deosebite, ce aveau harul de a dărui prosperitate familiilor care o păstrau în casă, a-i face mai prietenoşi şi mai isteţi pe copiii care o purtau asupra lor, că sub formă de infuzie, îi determina pe duşmani să uite motivele certurilor cu tine şi să îi convingă să se împace cu tine, şi chiar să deschidă magic încuietorile, lăcătele.
Dată să o consume cuiva pe care îl iubeai, îl făceai să se indrăgostească brusc de tine! Pusă în punguliţe de mătase ţinute în jurul gâtului, împreună cu broscuţe fierte, te putea proteja de orice fel de rele.
Verbina în medicina populară
Rădăcina acestei plante, purtată la gât cu o panglică albă de satin era înzestrată cu darul de a îndepărta febra, frigurile ori frisoanele.
Românii o foloseau contra diareei, a întăririi dinţilor şi gingiilor.
Cu înzestrări analgezice, antibacteriale, antispasmodice, antitumorice, astringente, depurative, diaforetice şi funcţii stimulatoare tonice, vervina era utilizată în medicina populară pentru tratarea durerilor de cap, febrei, oboselii nervoase, vezicii urinare. Era administrată femeilor gravide pentru a le ajuta în decursul contracţiilor legate de naştere, iar în mod extern, era folosită pentru vindecarea unor răni minore, a eczemelor, coşurilor, nevralgiilor şi durerilor gingiilor. Frunzele şi florile verbinei erau întrebuinţate pentru efectele lor analgezice, antibacteriene, anticoagulante, antispasmodice, depurative, diaforetice, mediu diuretice, şi tonice.
Surse:
- Richard Webster: The Encyclopedia of Superstitions
- Diagram Group: Superstitions
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Charles Raymond Dillon: Superstitions and Folk Remedies
- Richard Folkard: Plant Lore, Legends, and Lyrics Embracing the Myths, Traditions, Superstitions and Folk-Lore of the Plant Kingdom
Ierburile chinezesti si medicina alternativa
Verbina în superstiţii şi medicina populară
Reviewed by Diana Popescu
on
august 14, 2017
Rating:
Reviewed by Diana Popescu
on
august 14, 2017
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu