Castanul: Simboluri, superstiții, legende și beneficii pentru sănătate

 Un simbol al prosperității, belșugului, fertilității și castității, castanul a fost prețuit încă din antichitate pentru fructele sale comestibile și proprietățile sale curative, și a fost prezent într-o sumedenie de tradiții, superstiții și legende ale lumii. Acest articol se referă la castanul comestibil (Castanea sativa).

 Originar în Europa din regiunile păduroase ale Caucazului din preajma Mării negre, arborele de castan își trage numele, potrivit unor, din orașul Kastans, situat în Georgia. Pe de altă parte, cuvântul arab "kastanat" și cel persan "kastana" provin din termenul sanscrit "kasta," având semnificația de "copac." Extrem de apreciat în Europa răsăriteana străveche, castanul a fost adus în vestul Greciei cu peste 4.000 de ani în urmă, iar Homer i-a numit fructele "marronia."

 Theophratus, "tatăl botanicii" grecești, i-a dat numele de "Dios balanos," adică "ghinda lui Zeus." Atât medicul Hippocrates, cât și profetul Isaia și istoricul Xenphon l-au pomenit în operele lor.

 Datorită numeroaselor sale utilizări, a fost apreciat de romani, care l-au răspândit în imperiul lor, în Spania, Germania, Franța și nordul Angliei. În plus, dornici să îi îmbunătățească calitatea fructelor și lemnului, aceștia au creat pe plan larg livezi cu castani altoiți. Au plantat astfel de copaci în regiuni muntoase în scopul valorificării lemnului lor. Pliniu cel Bătrân a abordat subiectul plantării castanilor în lucrarea sa "Naturalis Historia." În Evul Mediu, călugării europeni au deprins meșteșugul altorii castanilor și l-au transmis generație după generație.

 Semnificația simbolică a castanului 

 Multe triburi ale indienilor americani nativi respectau castanul ca un simbol al fertilității din cauza abundenței fructelor lui.

 De asemeni, acest arbore este asociat cu longevitatea începând cu secolul al XII-lea, când misticul creștin Hildegard von Bingen i-a lăudat înzestrările, inclusiv pe cea de a prelungi viața oamenilor se ce hrăneau cu roadele sale.

 Salcia – Legende, mituri, simboluri

 Pentru creștinii timpurii, castanul simboliza castitatea, onestitatea și virtutea ascunsă, nefățisă.

 Castanul în legendele, tradițiile, visele și superstițiile lumii 

 Cum și-au căpătat castanele țepii? Într-o legendă, se spune că acestea creșteau odată pe ramurile merilor și erau sătule să fie furate, prăduite într-una de veverițe. Au cerut, așadar, sprijin arborelui de castan și l-au întrebat ce puțeau să facă în această privință. Castanul le-a zis să ceară sfatul aricilor, și aceștia s-au oferit să le ajute. S-au rostogolit în jurul castanelor, umplându-le cu țepii lor, astfel încât veverițele să nu mai indrăznească să le atingă.

 Celții druizi erau vestiți pentru toiagurile confecționate din lemn de castan care, conform credinței lor, aveau capacitatea de a infuza o energie specială, ce învigora și prelungea viața oamenilor.

 În unele zone din Europa, sfârșitul recoltării castanelor era sărbătorit cu un banchet îmbelșugat în bucate și vin. Ziua Tuturor Sfinților (1 noiembrie) este celebrată de catolicii din Spania și Italia cu mâncare din castane și vin roșu. Tradiții asemănătoare sunt corelate cu sărbătoarea Sfântului Martin (11 noiembrie) și Guy Fawks Night (noaptea focurilor de artificii din Anglia, aniversarea complotului din 1605).

 În mitologia grecească, bebelușii nu erau aduși pe lume de berze, ci erau găsiți înăuntrul trunchiului unor castani bătrâni. Se povestea că Artemis, zeița pădurii, s-a preschimbat într-un copac de castan pentru a scăpa de insistențele amoroase ale lui Zeus.

 Castanele sunt un deliciu culinar tradițional de Crăciun. Pe vremuri, zaharisite, erau cadouri consacrate în rândul nobilimii. Se spune că fructele castanului au reprezentat una din cele 13 feluri de mâncare oferite Pruncului Iisus. Astfel, în Ajunul Crăciunului, se obișnuia ca ele să fie lăsate afară pentru ca Iisus să guste din ele în vreme ce oamenii participau la slujba de la biserică.

 Într-o superstiție din Franța, se pun castane sub plapumă pentru a opri spiritele rele să te tragă noaptea de picior.

 La japonezi, castanele erau mâncate pentru a ține departe bolile și a fi însoțit de noroc în bătălii.

 În Georgia, expresia "a cere castane fierte" este folosită când cineva vrea ceva foarte scump, frumos, greu de obținut.

 Potrivit unor superstiții, castana este un dar divin întrucât, dacă îi desfaci coaja, poți zări că aceasta are forma unei cruci. Se zicea că într-o astfel de coajă se aflau trei castane deoarece ele trebuiau să fie împărțite: una pentru stăpânul pământului, una pentru țăran și una pentru Dumnezeu (ce urma să fi sădită).

 Când te visezi adunând castane de pe pământ, ți se indică faptul că te bucuri de încredere reciprocă în dragoste, în cuplu.  Dacă culegi însă în vise castane dintr-un pom, acesta este un semn de infidelitate!

 Visul în care vezi o grămadă de castane îți prevestește că vei avea oportunități în afaceri.

 Teiul în legende , mituri și superstiții

 Un vis de-a lungul căruia stai sub un castan denotă că vei trece prin vremuri fericite după o perioadă marcată de ghinioane, necazuri, insatisfacții.

 În general, castanul zărit în vise reflectă dorința de a anticipa cursul evenimentelor din viață, îndeamnă la prudență și răbdare în luarea deciziilor.

 Castanele coapte visate prevestesc împlinirea dorințelor dacă le ții în mână, în caz contrar prezicând o pierdere de bani ce poate fi preîntâmpinată prin asocierea în afaceri.

 Se spune că o fată care visează castane poate să închege curând o relație de cuplu cu un bărbat prosper, bine situat din punct de vedere material.

 Florile de castan din vise sunt conectate cu un eșec financiar. Totodată, simpla vedere a unui castan înflorit în vis anticipează un succes într-un demers financiar.

 Beneficii pentru sănătate 

 Proprietățile medicinale, vindecătoare ale castanelor a fost scos în evidență odată cu antichitatea de grecul Dioscourides și romanul Galen.

 Castanele conțin peste 95% tanin și un procent ridicat de vitamina K. Ceaiurile făcute din fruzele castanului sunt recomandate pentru afecțiuni respiratorii precum tusea măgărească și, în amestec cu cimbrul, constitue leacuri de tratare a tusei, diareei, durerilor de cap și intoxicațiilor.

 Ceaiul din florile de castan se presupun că vindecă sinuzitele. Un extract de etanol din frunzele și fructele castanului are numeroase întrebuințări famaceutice.

 Mierea din flori de castan, pe lângă abilitatea de a crește libidoul, este utilizată pentru tratarea gastritelor și problemelor ficatului.

 Conținutul ridicat de fibre al castanelor este benefic în întreținerea sănătății digestive. Castenele conțin relativ puține calorii și grăsimi, însă sunt bogate în vitamine, minerale și fitonutrienti.

 O înzestrare specială a castanei este derivată din conținutul îmbelșugat de amidon, comparabilă cu cea a cartofilor, cartofilor dulci, porumbului.

 Excelentul aport de fibră ajută la scăderea colesterolului, iar cel de vitamina C sprijină la formarea dinților, oaselor și vaselor de sânge.

 Înglobează un procent mare de acid folic, esențial în sinteza ADN-ului și crearea celulelor roșii.

 Conține minerale precum fierul, calciul, magneziul, fosforul, zincul. În plus, are foarte mult potasiu, un element ce controlează acțiunea hipertensiva sodiului, scade pulsul și tensiunea sanguină. Fierul sprijină în prevenirea anemiei, iar magneziul și fosforul sunt elemente de bază în metabolismul oaselor.

 Notă: Acest articol are un scop pur informativ și nu se substitue în nici un fel recomandărilor medicilor.

 Surse: 
-Richard Webster: The Encyclopedia of Superstitions 
-Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World 
-William Carroll : Superstitions: 10,000 You Really Need

 Copacii în Feng Shui-Amplasare și caracteristici