Toamna în tradiţia chinezească

În cultura, tradiţia chinezească străveche, toamna este asociata cu culoarea albă, cu sunetul jelirii, lamentării, cu simţămintele curajului şi tristeţii, cu plămânii, metalul şi tigrul alb. Totodată acest anotimp este corelat cu direcţia vest, una dedicată visurilor şi viziunilor.

Natura şi ciclurile sale sunt văzute în China cu totul altfel decât în Occident. Din perspectiva chinezilor, asemeni ceor cinci elemente, există cinci anotimpuri, sezoane. În decursul celui dintâi, primăvara, tot ce este în natură începe să încolţească, să germinze, începe să crească, să se dezvolte.

Apoi, natura se înflăcărează, " arde", "dă în clocot" în timpul celui de-al doilea anotimp, vara.

Într-un al treilea, vara târzie, tot ce este în jurul nostru se împlineşte, dă în pârg.

Toamna, cel de-al patrulea sezon, este conectat cu uscarea, veştejirea.

Al cincelea anotimp, iarna, este dedicat odihnei naturii.

Fiecare dintre aceste cinci anotimpuri, ce sunt reluate într-un ciclu fără sfârşit, poartă asocieri cu anumite direcţii, culori, organe ale corpului, elemente fundamentale, creaturi reale ori mitologice.

Toamna, natura moare, lumina pare să fie pe moarte, zilele devin tot mai scurte. Plantele, copacii îşi stagnează ciclul de dezvoltare, creştere. Tristeţea şi curajul sunt simţăminte stârnite în mod firesc de astfel de transformări.

Superstiţii despre toamnă

Tristeţea nu este un sentiment care trebuie să fie ocolit cu tot dinadinsul. Ea este o parte integrantă a naturii exterioare şi umane.

Potrivit filosofiei chinezeşti străvechi, echinoxul de toamnă este celebrat stand cu faţa către vest, o direcţie onorând toamna, prin revederea, redescoperirea viselor şi viziunilor tale, a căii prin care înaintezi în viaţă.

Chinezii aprind în această perioadă a anului lumânări albe, pentru a se împotrivi întunericului crescând al acestui anotimp.

Oamenii din China îşi permiteau să plângă în acest interval de timp şi să îşi regăsească, în acest mod, curajul de a infrunta ceea ce le stătea înainte!

Cele cinci stadii chinezeşti ale naturii corespund, de fapt, celor din cursul unei relaţii umane, a uneia de dragoste, a unei zile de muncă, a procesului hrănirii şi al celui al înaintării în vârstă. Tot ce există înmugureşte, înfloreşte, se pârguieşte, atinge împlinirea totală, apoi se veştejeşte, moare, îşi află odihna. După aceea începe un nou ciclu!

De îndată ce înţelegi acest lucru de bază despre natură şi tine însuţi, despre toamna din afară şi dinăuntru, îţi vine mai uşor să porţi povara pierderilor şi dezamăgirilor vieţii...

Echinoxul de toamnă în superstiții și tradiții