Sfânta Parascheva este Sfânta Vineri?

Sfânta Parascheva, ale cărei moaşte sunt găzduite în catedrala Mitropolitană din Iaşi, cunoscută ca şi Ocrotitoare a Moldovei, poate fi identificată cu Sfânta Vineri?

Născută în secolul al X-lea, ea este venerată şi în alte zone ale creştinismului ortodox din Europa. Este numită şi Sfânta Petka a Macedoniei, Sfânta Paraskeva a Serbiei, Sfânta Paraskeva a Belgradului, Sfânta Parascheva cea nouă ori cea Tânără. Cert este că pe lângă această femeie dăruită cu sfinţenie,există încă alte două cu acelaşi nume, Sfânta Paraskevi a Romei (din secolul al II-lea d.Hr.) şi Sfânta Paraskeva din Iconium (din secolul al III-lea d.Hr.) ce a fost botezată astfel întrucât părinţii ei au vrut să poarte numele de "Vineri," ziua răstignirii lui Iisus.

Denumirea "Parascheva" provine din termenul grecesc "paraschevi," cu semnificaţia "vineri." Cuvântul "vineri" din româneşte îşi are originea în cel din limba latină "venere," adică ziua săptămânii dedicată lui Venus/Venere, zeiţa dragostei şi a frumuseţii. Probabil din acest motiv, acest personaj sacru din creştinism a fost asociat cu Sfânta Vineri în limba română, şi cu cel de Sfânta Svetka în cea sârbă.

În România, Macedonia, Serbia şi Bulgaria, credinţele creştine despre Sfânta Parascheva se pare că s-au suprapus peste cele precreştine ori din folclorul nerecunoscut de biserică referitoare la Sfânta Vineri.

Astfel, pe plaiurile noastre, Sfânta Parascheva era supranumită "Sfânta Vineri de toamnă" sau "Sfânta celor 12 vineri."

În tradiţia populară românească, Sfânta Vineri era văzută drept protectoarea animalelor, călătoriilor şi a fetelor care îşi doreau să fie înzestrate cu frumuseţe.

Tocmai de aceea, în folclor, pe data de 14 octombrie, când este celebrată Sfânta Parascheva, era oprită orice fel muncă, sătenii o prăznuiau ca să se bucure în următorul an de belşug, iar fetele o respectau ca să fie cinstite precum dânsa.

Legenda Sfintei Cuvioase Parascheva