Superstiții și tradiții despre varză

Acest articol cuprinde diverse credințe, legende,  superstiții despre varză din toate colțurile lumii, dar și toate tradițiile, ritualurile despre varză (inclusiv cea murată) din folclorul românesc, așa cum au fost consacrate în principalele noastre sărbători religioase.

"Idealistul este omul care, după ce bagă de seama că trandafirul miroase mai frumos decât varza, ajunge la concluzia că cel dintâi este mai potrivit pentru o ciorbă." 
H.L. Mencken

Potrivit unei legende antice, varza a apărut din lacrimile lui Lycurgus, un rege al Traciei care, după ce l-a atacat pe Bahus, pe când îi traversa meleagurile, a fost pedepsit de acest zeu să cadă pradă nebuniei. În mintea sa tulburată, Lycurgus și-a omorât fiul, pe Dryas, confundându-l cu un lujer de viță de vie. Din această pricina, pământurile din țara sa au devenit aride. După ce au consultat un oracol și au aflat că ogoarele lor își vor recăpăta fertilitatea numai după ce regele lor va fi mort, supușii săi l-au legat și l-au lăsat să fie călcat în picioare de caii sălbatici.  Lacrimile lui au fertilizat pământul, făcându-l să rodească varză și alte legume.

Se presupune că grecii din antichitate numeau varză roșie Amethustos, nu numai pentru că izgonea mahmureala oamenilor, ci și pentru că aducea ca și culoare cu ametistul.

In Suedia, pentru ca varza să nu fie infestată de viermi, imediat după ce era sădită, era înconjurată de trei ori de către țărani.

In Scoția, femeile nemăritate își dădeau seama cum va arată viitorul lor soț, asemănându-l cu o varză pe care o tăiau legate la ochi în ziua de Halloween.

Ca să ai noroc în noul an, mănâncă de revelion varză fiartă. Alții pretind că este cu ghionion, totusi,  să ai o varză în casă de Anul Nou.

Superstiţii despre ardeii iuţi

Frunzele de pătlagină puse peste verze împiedică viermii să le atace. Faina presărată peste verze când sunt încă acoperite de rouă avea și ea scopul de a îndepărta viemii.

Se spunea că verzele plantate într-o vineri înaintea unei nopți cu Luna plină nu au cum să fie afectate de îngheț.

Cand varza înflorește, cineva din familie este în pericol să moară.

Ea aduce noroc și ar trebui să fie prima plantă sădită de proaspeții căsătoriți în grădina lor.

Usturoiul în simboluri, superstiţii, legende

Tot în superstițiile occidentale, dacă visai că mănânci varză, se zicea că te așteaptă un mare necaz! Frunzele de varză puse pe frunte aveau înzestrarea de a alunga febra, insolația sau durerile de cap.

Totodata, există credință că o femeie ce mânca varză fiartă în vreme ce își alăpta de la sân copilașul, îl făcea pe acesta să sufere de colici.

Cand semeni varză în perioada dedicată zodiei Gemenilor, verzele ce vor răsări vor fi îngemănate, sau, dacă tai una din câmp, o alta va răsări în locul ei.

Varza în tradițiile și superstițiile românești 

Nu este bine să se pună varză, toamna, la murat,  într-o zi de duminică, ca să nu se clocească.

Cand pui varză la murat, să nu faci pipi, ca să nu se tragă zeamă.

Ca să scapi de puricii care se adună pe varză vara, trebuie ca într-o dimineață, pe întuneric, cineva din casă, în special o fată, să presare cenușă peste ea.

Pe 5 ianuarie, în tradițiile populare, înainte să se pregătescă mâncarea de post dinainte de Bobotează, se aduna cenușă din vetre, sobe, ce urma să fie presărată în timpul verii peste varză, astfel încât să nu se atingă de ea viermii, omizile.

In data de 1 februarie, de ziua Sfântului Trifon (al viermilor și lăcustelor), cea a omizilor ori a martinilor de iarnă, oamenii care îndrăzneau să nu se supună unor interdicții stricte, precum cea de a nu mânca varză și prune, riscau să se îmbolnăvească!

Pe 10 februarie, de Sfântul Haralambie, se arunca cu apă sfințită peste grădini, pentru a împiedica dăunătoarele, viermii și omizile să se înfulece din varză.

In ziua de 9 martie, a Mucenicilor, Măcinilor, Dragobetelui ori Moșilor de Mărțișor, se obișnuia să se semene mai multe feluri de legume, inclusiv varză, existând credința că în acest fel vor fi ferite de omizi și viermi, că vor rodi înșeptit sau chiar de 40 de ori mai mult decât de obicei. Era musai ca înainte de această însămânțare să se facă 40 de mătănii!

De ziua Sfântului Onufrie (12 iunie),  când era consacrată și așa-zisa Nuntă a șoarecilor,  se sărbătorea belșugul recoltelor viitoare. Cine nu respectă această zi, putea fi păgubit de viermii intrați în verze!

In luna iulie, se recomandă în tradițiile românești să se semene a doua oară varză și spanac, și să fie udate straturile acestora cu apă de vale, în caz că era seceta.

Pe 29 august, cu prilejul comemorării Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, era interzis să se mănânce varză, întrucât se zicea că acestui sfânt i s-a tăiat de șapte ori capul pe o varză și iar a înviat. Era de rău augur, de altfel, să se pună pe masă nu numai varză, ci și orice legume sau fructe care se asemănau cu un cap omenesc.

La jumătatea Postului Mare, se îngăduia să se facă bucate cu untdelemn, dar se menținea restricția de a se mânca numai ceapă, pâine, varză murată și praz.

In unele zone din România, se consideră că este bine să fie pusă varza la murat imediat după ce dădea prima brumă. În altele, se credea că numai în ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru este auspicios să pui varză la murat.


Surse: 
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- William Carroll: Superstitions: 10,000 You Really Need
- Richard Folkard: Plant Lore, Legends, and Lyrics Embracing the Myths, Traditions, Superstitions, and Folk-Lore of the Plant Kingdom
- Antoaneta Olteanu: Calendarele poporului român
- Artur Gorovei: Credinti și superstiții ale poporului român

Superstiţii despre zahăr