Smochinul: Simbol și legendă

Simbol al belșugului, cunoașterii, vieții, nemuririi, iluminării, fertilității, smochinul a fost apreciat și chiar venerat încă din zorii umanității. A fost cultivat în civilizațiile cele mai timpurii din Mesopotamia, Palestina și Egipt, iar această practică s-a răspândit cu vremea până în regiunea Mediteranei.

Cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit un site arheologic numit Gigal, lângă râul Iordan. Săpăturile din acest loc au scos la lumină smochine fosilizate din urmă cu circa 11.400 de ani, dovedindu-se astfel că smochinii au fost cultivați cu mai mult timp înainte decât se credea, cu aproximativ 1.000 de ani după orz și alte cereale. Aceste descoperiri dau de înțeles că smochinii își au originea în Orientul Mijlociu, și nu în Asia Mică.

Pliniu cel Bătrân proclama că mâncatul smochinelor "mărește puterea oamenilor tineri, îmbunătățește sănătatea celor bătrâni și reduce ridurile." Împăratul Augustus se înfrupta din ele împreună cu brânză și pește, iar Seneca considera că mâncate cu pâine reprezintă o masă completă! Smochinele sunt menționate în satirele lui Horațiu și în scrierile lui Columella, care ne-a lăsat o operă importantă despre agricultura din Roma antică. Mare iubitor al acestor fructe, Platon le recomanda ca având harul de a crește inteligența!

În descrierea biblică a arborelui "fatal" din grădina Eden nu este numit un fruct anume dar, în unele tradiții, fructul oprit a fost imaginat ca o smochină, un măr, o pară sau o rodie. Oricum, În Biblie se menționează că frunzele de smochin au fost cele dintâi "veștminte" purtate de Adam și Eva. De aceea, smochinul este interpretat și ca un simbol al poftei trupești.

Simbolismul religios al cunoașterii asociat cu smochinul pare să se fi propagat din Egiptul antic până în creștinismul timpuriu, când pustnicii alegeau adesea să se hrănească cu fructele acestui pom. Întâlnim un astfel de simbol atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament. Blestemul pe care îl aruncă Iisus asupra smochinului (Matei 21: 19-22, Marcu 11: 12-14) este interpretat de unii ca unul contra cunoașterii. După alții, parabola smochinului uscat identifică o trăsătură spirituală care nu le permite oamenilor să fie primiți în împărăția cerească a lui Dumnezeu. De asemeni, Iisus i-a spus lui Natanael (Ioan 1:48), „Te-am văzut mai înainte ca să te cheme Filip, când erai sub smochin.” Natanael era un intelectual!

Conform unei legende străvechi, atunci când Maica Domnului căuta adăpost pentru Iisus pe când era urmărită de soldații lui Irod, un smochin și-a deschis trunchiul și a i-a oferit un loc de ascunzătoare.

Egiptenii din anitichitate vedeau smochinul ca un arbore sfânt, având o importanță cosmică și fiind conectat cu pasărea Phoenix și renașterea lui Osiris, o zeitate solară.

În Grecia antică, acest pom era unul sacru și se credea că fusese creat de zeul Dionysus. Pe de altă parte, într-o legendă grecească, se povestește că zeița Demetra, după răpirea fiicei ei de către Hades, a colindat întreg pământul în căutarea sa. La un moment dat, a fost găzduită în casa unui om din Attica, în sudul Greciei. Acesta a întâmpinat-o cu căldură și a tratat-o cu generozitate, iar Demetra i-a răsplătit ospitalitatea dăruindu-i cel dintâi smochin.

Castanul: Simboluri, superstiții, legende și beneficii pentru sănătate

Asocierea lui Dionysus cu acest pom este una puternică. De fapt, numele său înseamnă "prietenul smochinului,"  dar acest lucru nu este atât de inocent pe cât pare la prima vedere. Grecii nu au putut să nu remarce că smochinele se asemănau cu testiculele! În limba grecească, acestea purtau chiar același nume. Nu întâmplător, acest copac este conectat și cu Priapus, un satir ce simboliza dorința erotică.

Împreună cu măslinul și vița de vie, smochinul este un simbol al belșugului. Cu toate astea, are și o semnficație negativă. Desemna odată orice ramură a bisericii ce fusese cuprinsă de erezie!

În Roma antică, smochinii erau arborii sacri ai lui Marte care, potrivit legendei, a fost fondatorul "orașului etern" și tatăl lui Romulus și Remus, gemenii hrăniți și crescuți de o lupoaică sub crengile unui smochin!

Totodată, în bacanale, sărbătorile romane închinate zeului Bachus, femeile purtau coliere din smochine, ca simbol al fecundității, iar bărbații aveau asupra lor statuete ale lui Priapus, sculptate din lemn de smochin, ca simbol al virilității.

În India, smochinul este arborele sfânt al lui Vishnu și Shiva. De asemeni, potrivit unei legende buddhiste, întemeietorul acestei religii, Siddartha Gautama, a ajuns la iluminare pe când ședea sub un copac "bo," o varietate a smochinului. Pomul "bo" sau "bodhi" a devenit de atunci un simbol al iluminării.

Aidoma salciei, smochinul simbolizează mai curând nemurirea decât longevitatea pentru chinezi, fiindcă aceștia cred că imortalitatea nu poate fi concepută decât în termeni spirituali, intelectuali.

În Africa de Nord, smochinul este un simbol al fertilității dăruite de cei morți. Asemeni grecilor, cuvântul care desemnează acest fruct a devenit sinonim cu cel de testicul.

Jean Servier spunea despre acest simbolism african: "Plin de nenumărate semnificații, smochina este un simbol al fertilității și, din acest motiv, o ofrandă pusă pe stânci, lângă izvoarele fierbinți și altarele spiritelor protectoare și celor invizibile."

Surse:
- Udo Becker: The Continuum Encyclopedia of Symbols 
- Timothy Maurice Pianzin: Parables of Jesus: În the Light of Its Historical, Geographical and Socio-Cultural Setting
- George Ferguson, George Wells Ferguson: Signs & Symbols în Christian Art
- Fred Hageneder: The Meaning of Trees: Botany - History - Healing - Love
- D.C. Watts: Dictionary of Plant Lore

Gutuia –Legendă, simbol și superstiție