Superstiții despre mărțișoare

În urma a ceea ce am mai citit în ultima vreme despre mărțișoare în folclorul străvechi românesc, am simțit imboldul de a vă prezenta alte câteva superstiții despre ele, pe lângă cele menționate într-un articol anterior: Mărțișorul de 1 martie – Tradiție, simbol și semnificație.

Potrivit unei datini românești, înainte să răsară soarele, părinții le legau de 1 martie copiilor lor la mână sau la gât o monedă de aur ori argint. Aceasta era atârnată de un fir roșu sau de un găitan alcătuit din două fire întrepătrunse de mătase roșie și albă, ori dintr-un fir de arnici roșu împletit cu unul alb de bumbac, numit mărțișor, mărțiguș sau marț. În acest fel, copiii aveau noroc, erau sănătoși, curați ca argintul, feriți de friguri începând cu primăvara, de-a lungul întregului an.

Unii copii purtau mărțișorul la gât vreme de 12 zile și îl așezau apoi pe creanga unui pom tânăr. Dacă în anul acela pomului îi mergea bine, însemna că și copiilor le va merge bine în viață. În alte cazuri, se atârna mărțișorul în ramura primului pom înflorit, astfel încât cei mici să fie frumoși și sănătoși asemeni florilor acelui pom.

O altă tradiție presupunea ca mărțișoarele cu bani puse la gât de copii de 1 martie sa fie păstrate până la sosirea berzelor, cu acest prilej ei rostind incantația: "Na-ți negretele, și dă-mi albețele".

Într-un alt ritual românesc, de 1 martie ți se recomanda să iei un mărțișor și să-l pui înainte de răsăritul soarelui pe un trandafir roșu, ca fața ta să fie la fel de rumenă ca acesta.

Într-o altă altă superstiție, din Bucovina, pe care vă recomand să nu o experimentați, pentru a fi scutit de gâlci, era bine să înghiți în duminica Floriilor mărțișoare sfințite!

Tot pe acestea meleaguri, martisoarele Floriilor nu trebuiau să fie aduse în casă, ci așezate sub streașina grajdului. Erau utilizate numai cu ocazia unor furtuni, când se "afuma" cu ele prin locuință, astfel încât aceasta să fie apărată de fulgere!

De 1 mai (Armindeni), femeile și fetele se cinsteau împreună, luând vin pe banii de argint de la gât, pe care îi atârnaseră acolo de 1 martie ca să fie frumoase. Cele care nu cumpărau vin dând în schimb banii legați la gât de mărțișor , se spunea că vor fi urâte în decursul noului an.

Băutul mărțișorului era o petrecere câmpenească de 1 mai, când se scoatea mărțișorul prins în piept ori legat la mână de 1 martie (ziua Dochiei). Cu acest prilej, se organizau ospețe în livezi, vii sau în poieni, mâncându-se miel și băundu-se vin pelin, pentru sănătate și reînnoirea sângelui.

Surse:
- Antoaneta Olteanu: Calendarele poporului român
- Artur Gorovei: Superstiții și credințe ale poporului român

Zilele Babelor – Tradiții și superstiții