Postul și dezlegarea la pește la români

În fiecare an, înainte de sărbătoarea de Bunavestire și cea din Duminica Floriilor, când s-a statornicit de către Sfinții Părinți să se dea dezlegare la peste, românii iau cu asalt magazinele de specialitate, și le golesc, dornici să se înfrupte din crapi, carași, scrumbii, plătici, știuci, somni, șalăi, chiar dacă nu au ținut post și negustorii obișnuiesc să ridice prețul la pește cu aceste ocazii.

Iată ce spunea în această privință în Albina, Revista enciclopedică populară, din august 1910:

"Sfinții părinți ai bisericii noastre au orânduit posturile ca să se ție cu sfințenie.
Numai în posturile Crăciunului și Sfântului Petru era slobod peștele în zilele de dulce. Făcând socoteala celor patru posturi, precum și-a Lunilor, Miercurilor și Vinerilor de peste tot anul, afară de cele din săptămâna luminată, vedem că din 365 de zile, 236 sunt de post. În aceste din urmă, în 40 de zile e slobod de pește. În celelalte nu e voe de mâncat nici pește, nici lapturi și nici ouă.

Așa au postit strămoșii noștri și erau voinici, zdraveni și sănătoși; așa postesc, din fericire, și până azi sătenii.

Chiar în zile de dulce, religia socoate păcat mare îmbuibarea și lăcomia, la mâncare. "

Peștele, simbol creștin