Originea ouălor roșii de Paști în tradiții și legende românești

Oul de Paști este în tradiția românescă unul roșu, ce simbolizează sângele vărsat de Hristos pe cruce sau în decursul patimilor sale. Cele fanteziste, cu tot felul de nuanțe coloristice țin de modă, capricii, și nu de autenticile credințe românești. Rândurile de mai jos nu sunt deloc antisemite, nu au de a face cu vreo discriminare a evreilor, ci consemnează doar niște vechi tradiții românești, așa cum le-am găsit în cartea "Ouăle de Paști, Studiu de folklor" de Artur Gorovei, publicată în anul 1937.

În zona Mehedintului, se spunea că după ce Iisus ar fi fost adus în fața lui, Pilat le-ar fi declarat evreilor, " De voiți să ucideți un om nevinovat, păcatul să cadă asupra voastră". O grămadă de pietre ar fi fost azvarlite de aceștia asupra Lui, însă toate s-ar fi transformat în ouă roșii!

În Ardeal (Posada de Sus), se spunea că atunci când Hristos era dus spre răstignire, copii jidovilor aruncau cu pietre înspre El, dar acestea se preschimbau în ouă roșii. O poveste aidoma există în Răcășdia, din Banat.

În Tulcea, se povestea că pe când Hristos suferea pe cruce,  ar fi fost rugat să facă o minune ca să-și dea seama mulțimea din jurul său că era Fiul lui Dumnezeu. El ar fi schimbat pietrele aruncate înspre Dânsul în ouă roșii.

În tradiția focloristică bucovineană, în vreme ce Iisus era răstignit, Maica Domnului ar fi încercat să-i facă pe jidovi să nu-l mai tortureze aducându-le un coș plin cu ouă. Aceștia nu s-au îndurat însă de El. Sângele scurs din rănile Lui ar fi ajuns peste ouăle din coș, iar El le-ar fi spus celor din preajma Sa să facă ouă roșii în amintirea crucificării Lui. După învierea Sa, Maică Domnului ar fi colorat ouă în roșu și ar fi gătit pască, pe care le-ar fi împărțit oamenilor, zicandu-le "Hristos a înviat!"

În Păușești-Otărău, din Vâlcea, conform unei tradiții asemănătoare, după ce o picătură de sânge din mâinile străpunse ale lui Iisus ar fi căzut peste coșul adus de Maica Domnului, toate ouăle s-ar fi înroșit, din ele luând și soldații ce-l păzeau, ca semn al ultimului Său miracol. De atunci, s-ar fi instaurat tradiția să se înroșească ouăle de Paști.

Superstiții despre ouă

În Muscel, unde jidovii îi ziceau lui Hristos "Marin", exista legendă că Maica Domnului, în căutarea lui Hristos, l-ar fi aflat sub forma unui voinic, ce cânta din caval. El i-ar fi povestit cum a fost torturat și cum i s-au pus nouă pietre de moară peste mormânt, iar jidovii s-ar fi ospătat deasupra lui cu vin, fiertură de cocoș și pâine. Unul din jidovi ar fi strigat, " Când om ar vedea pâinea asta spic verde, vinul viță verde în grădină și cocoșul întrupat cum a fost, atunci să mai iasă fiul lui Marin de unde l-am băgat noi." După ce au pronunțat aceste cuvinte, s-au înverzit grânele de pe câmp, vița din grădină, și cocoșul a început să strige de pe marginea strachinii sale "cucurigu", improșcându-i pe jidovi cu zeamă din ea, și făcându-i astfel pistruiați. Pe masă nu mai era nici vin, nici pâine, doar cocoșul, iar jidovii ar fi strigat" Uș! Vede-ți-ași ouăle roșii!" S-au uitat după aia sub pat și ar fi zărit ouă roșii. De atunci, se zice, jidovii au pistrui pe obraz, și ouăle se fac roșii!



În Basarabia, într-o legendă asemănătoare, zeama cu care i-ar fi împroșcat cocoșul pe evrei le-ar fi dat "râie" la cap. De atunci, ei ar fi început să se radă pe cap,  lăsându-și perciuni, păr numai lângă urechi, pe acolo pe unde cocoșul nu i-ar fi stropit!

În Bucovina (localitatea Boian), exista credință că după ce Hristos fusese crucificat, mai marii jidovilor s-ar fi ospătat cu zeamă de cocoș și ouă fierte. Unul dintre ei ar fi pomenit de vorbele lui Hristos, ce mărturisea că va învia după ce va fi înmormântat. Altul i-ar fi răspuns, " Când va învia cocoșul pe care îl mâncăm acum, și când se vor preschimba ouăle acestea în unele roșii, atunci va învia și Hristos. În acea clipă, cocoșul a pornit să dea din aripi și să cânte, și ouăle de pe masă au devenit roșii."

În altă regiune din Bucovina, era o poveste aproape similară, în care evreii s-ar fi ospătat din cocoș fript și borș de peste. Unul dintre ei ar fi zis, " Când va cânta acest cocoș și va înota peștele din borș, atunci va învia și Hristos." De îndată, cocoșul ar fi cântat, peștele ar fi înotat în borș, și toți copiii s-ar fi trezit cu câte un ou roșu în mâini.

În Agrișteu, din Târnăva-Mică, se zicea că Pilat a fost înduplecat să dea trupul lui Hristos spre înmormântare lui Iosif din Arimateia și lui Nicodim, după ce patru copii i-ar fi dăruit ouă roșii.

Prin zona Aiudului, în localitatea Ujfalău, există credință că atunci când mironosițele au mers să ungă trupul lui Hristos, după moartea Sa, aveau cu ele coșuri cu ouă, din care jumătate s-au făcut roșii, zărindu-l de îndată de Mântuitor înviat. Ele le-ar fi dat, după aceea, învățăceilor, care s-au mirat de această minune, văzându-le ca un semn al Învierii Domnului.

Vei mai multe despre acest subiect în cartea lui Artur Gorovei, "Ouăle de Paști, Studiu de folklor." 

Ouăle de Paști- simbol, legendă și semnificație