Psihologia corupției / mitei / șpăgii

O mulțime de oameni condamnă corupția, mita, o dezaprobă, inclusiv cei care profită de ea, însă corupția se perpetuează, merge mai departe, se răspândește în unele țări.
Se spune că oricine are prețul său, dar ce îl determină pe un polițist să ia o șpagă pentru nerespectarea legilor circulației, pe un doctor să primească bani negri într-un pliculeț ca să asigure o operație mai bine executată, pe un politician, primar, consilier local ori județean să favorizeze ceva sau pe cineva prin mita pe care o cere/ pretinde?

Desigur, ai văzut o grămadă de astfel de cazuri la televizor sau prin propria ta experiență... Dar ce-ai văzut nu reprezintă decât vârful aisbergului!

Psihologul clinic Glada Del Fabrio, cel criminolog, Elisabeth Grobler, și lectorul Alwin Moerdyk de la Universitatea Rhodes, au examinat motivele ce-i îmboldesc pe oameni către o cale frauduloasă, ilegală de a-si crește veniturile.

Corupţia în citate, aforisme, maxime





De vină este (și) personalitatea

Este aiurea, contraproductiv, să le pui ființelor umane etichete cu descrieri sumare pentru a le explica comportamentul, însă sunt unele trăsături ale personalității ce par să inlesnească alunecarea spre corupție. Potrivit lui Del Fabrio, aceste caracteristici includ:

- Empatie deficitară. Străduința ta de a nu te vedea din perspectiva altora sau de a nu înțelege cum acțiunile tale pot să îi afecteze major pe alții.

- Egocentrism. Prioritizarea propriilor nevoi în detrimentul celor ale altora.

- Manipulare. Influența înșelătoare a sentimentelor ori percepției altora.

- Credința că ești mai presus de alții. Ideea obsesivă că meriți să ai succes ori să-ți satisfaci nevoile, dorințele mai mult decât alții, că trebuie să ai parte de un tratament special, privilegiat.

- Predispoziția de a-i învinovăți pe alții pentru eșecurile tale, de a evita responsabilitatea acțiunilor tale.

 Moerdyk consemnează că alte caracteristici asociate cu corupția implică: un comportament trepidant, de asumare a unor riscuri exagerate, dar și un aparent conformism social, ce țintesc spre nevoia de răsplată imediată.

Nevoie sau lăcomie?

În dizertația sa despre corupția din sectorul public, Grobler afirmă că ființele umane sunt lacome din naștere. Unii oameni pot fi străbătuți de impulsul de a se îmbogăți peste noapte și a primi cât mai degrabă recompensa eforturilor lor, iar alții nu. Cei care simt constant nevoia să acumuleze avere, fără nici un scrupul, profită de orice oportunitate în acest scop. În cazul oficialilor publici corupți, dacă au vreun prilej să-și umfle buzunarele, înșfacă cu amândouă mâinile această șansă, cu condiția să nu fie observați, montorizați îndeaproape. Grobler crede că lipsa montorizarii și tragerii la răspundere din unele guverne deschide o poartă largă către corupție.

Surse:

- The Social Psychology of Corruption
- THE PSYCHOLOGY OF CORRUPTION