Blestemul safirului (ametistului) violet Delphi

Atunci când custodele Peter Tandy a dat din întâmplare peste un ametist violet, relativ obișnuit, în secțiunea rezervată gemelor din Muzeul de istorie naturală din Londra, nu a avut nici o idee despre povestea sa stranie! Identificată incorect drept safir în secolul al XIX-lea, această piatră rămăsese în obscuritate în ultimii 30 de ani, după ce fusese trimisă muzeului. Când Peter Tandy a scos-o din cutia sa, a descoperit dedesuptul acesteia un bilețel împăturit meticulos. Acest bilet a dezvăluit o serie de tragedii înspăimântătoare! Piatra cu o înfățișare aparent nevinovată era descrisă în el ca una "teribil de blestemată" și a ajuns să fie unul din cele mai intrigante exponate ale muzeului londonez!

Iată conținutul biletului...

"Către oricine va fi posesor al acestui ametist. Aceste rânduri sunt adresate drept avertisment înainte ca acesta să-și asume responsabilitatea de a-l deține.

Această piatră este teribil de blestemată și pătată cu sânge, și a adus nenorociri pe capul oricui a posedat-o vreodată. A fost furată din trezoreria templului hindus al zeului Indra de la Cawnpore (Kanpur) în timpul revoltei indiene din 1885, și adusă în țara noastră de colonelul W. Ferris din cavaleria bengaleză. Din ziua în care a deținut-o, el a fost urmărit de nenoroc, și și-a pierdut atât averea, cât și sănătatea. 

Fiul lui, care a moștenit-o după moartea sa, a avut de suferit ghinioane groaznice până când am convenit să o iau de la el în anul 1890. O dăduse odată unui prieten, iar acesta se sinucisese la scurtă vreme după aceea, lăsându-i-o înapoi prin testament.

Din clipa în care am intrat în posesia pietrei, nenorocirile m-au marcat continuu, până când am pus-o într-o montură înconjurată de un șarpe cu două capete, ce fusese al lui Heydon Astrologul, una încrustată cu semnele zodiacale. Pentru a i se neutraliza puterile rele, am amplasat-o între semnul magic Tau al lui Heydon și doi scarabei de ametist din perioada reginei Hatasu, proveniți de la Der el-Bahari (Teba). Ea rămas liniștită, inofensivă astfel până în 1902, deși, în acest interval de timp, nu numai eu, ci și soția mea, profesorul Ross, W. H. Rider și doamna Hadden, am văzut frecvent în bibliotecă fantoma unui yoghin hindus, care bântuia poate în încercarea de a o lua înapoi. Ea stătea ghemuită pe călcâie în colțul camerei, săpând parcă cu mâinile înspre podea, ca și cum ar fi căutat-o.

Cristalele / pietrele potrivite grupei tale de sânge

În 1902, am împrumutat-o cu strângere de inimă unui prieten, ce a fost copleșit după aceea de orice dezastru posibil. În 1903, la întoarcerea mea din Egipt, am descoperit că mi-o trimisese înapoi și, după ce un alt mare necaz a dat peste mine, am aruncat-o în apele din  Regent's Canal. Trei luni mai târziu, mi-a fost returnată de un bijutier pe strada Wardour, care o cumpărase de la un muncitor de pe o dragă. După aceea, la insistențele sale, am dat-o unui prieten care era cântăreț. Prima oară când a încercat apoi să cânte, vocea îi era moartă și n-a mai fost capabil niciodată să o folosească.

Simt că exercită o influență dăunătoare asupra fiicei mele nou născute, așa că acum o împachetez în șapte cutii și o trimit spre depozitare bancherilor mei, cu mențiunea de a nu vedea din nou lumina zilei până trec 30 de ani de la moartea mea. Oricine o va extrage din ultima cutie va citi acest avertisment, urmând după aceea să facă ce va voi cu bijuteria. Sfatul meu către această persoană este să o arunce în mare. Eu sunt oprit să fac asta de jurământul meu rozicrucian, altfel aș fi făcut de mult asta.

(Semnat) Edward Heron-Allen

Octombrie 1904"

Edward Heron-Allen a fost unul dintre cei mai respectați învățați ai vremii, scriitor, matematician și om de știință, interesat de o gamă foarte largă de subiecte. În ciuda faptului că era cât se poate de rațional, a ajuns, pare-se, să fie panicat de așa-zisul blestem al safirului violet Delphi. Unii sunt de părere totuși că ar fi "fabricat", imaginat povestea acestei pietre pentru a o folosi în cartea sa "Safirul albastru", publicată sub pseudonimul de Cristopher Blayre.

Cu toate astea, zvonurile despre efectele de rău augur ale acestei pietre au continuat să se perpetueze. În 2004, lui John Whittaker, custode la Muzeul de istorie naturală din Londra, i s-a cerut să o ducă la o conferință a societății Heron-Allen. Pe drum, Whittaker și soția lui au fost prinși în mijlocul unei furtuni violente, din care au scăpat amândoi, deși cu răni grave. A doua oară când i s-a propus să transporte piatra la aceeași destinație, s-a îmbolnăvit brusc destul de serios. A treia oară, a ajuns în pragul agoniei, fiind operat câteva ore mai târziu pentru extragerea unei pietre de la rinichi. Blestem sau coincidență?!

Safirul violet Delphi a fost supranumit "gema necazului". Deși, așa cum am precizat anterior, există bănuiala că Heron-Allen i-ar fi născocit povestea sumbră, este interesant de menționat că nepotul acestuia s-a ferit cu orice preț să o atingă! Dacă are cu adevărat proprietăți malefice, poate că blestemul ei va fi destrămat numai când va reveni în locul căruia îi aparține, într-un templu hindus din îndepărtată Indie!

Cristalele sau pietre Feng Shui: Proprietăți, efecte și utilizare