Capra lui Akfash | O parabolă persană

Capra lui Akfash este o parabolă persană, în care un învățat își dresează capra să dea din cap, în mod afirmativ, ori de câte ori este întrebată dacă a înțeles semnificația unei cărți sau a unei fraze. Ți se pare că este ceva asemănător cum felul în care se desfășoară votul în parlamentul României? Poate că da, poate că nu.

Oricum, îți aștept opinia în această privință în secțiunea COMENTARII ALE ACESTUI ARTICOL! Cu timpul,cel puțin în Arabia, expresia "capra lui Akfash" a ajuns să se refere la o persoană care dă din cap, în semn de încuviințare, de-a lungul unei conversații pe care nu o înțelege, sau la oameni umili, oprimați, obligați să se conformeze poruncilor celor puternici, să zică ori să facă precum ei.

Capra lui Akfash - O parabolă persană 

Această versiune a parabolei provine din cartea din 1841 a lui Ibrahim Muhammed, "O gramatică a limbii persane".

"Akfash a fost unul din cei mai faimoși gramaticieni din Arabia. Se spune că la debutul studiilor lui, fie din cauză că nu i se preda cum se cuvine, fie pentru că nu acumulase o cunoaștere demnă de a fi împărtășită (sau din amandouă motive, Dumnezeu știe!), nu găsise nici un coleg în fața căruia să repete ceea ce avea de învățat, și a-și ascută astfel înțelepciunea.

Parabola visului fluturelui a lui Zhuangzi / Chuang-tzu

Poate știi că elevilor din țările din Orient, în procesul învățăturii,  le se indica să repete de nenumărate ori, unul altuia, printre colegi, ceea ce li se predase (la români, există încă "toceala", adică asimilarea singulară și sublogică a unor materii), un lucru considerat a fi mai important decât ascultarea (și notarea) cuvintelor profesorilor! De aici provine și maxima arabă "Lecția de la școală reprezintă numai un cuvânt, pe când repetarea ei înseamnă o mie de cuvinte". 

Oricum, Akfash a fost multă vreme nefericit, necăjit, neștiind cum să-și implinesca năzuința de a avea un astfel de coleg. Până la urmă, și-a dezvăluit un expedient. Și-a cumpărat o oaie, și a antrenat-o până aproape de perfecțiune în scopul pe care și-l dorea. De îndată ce Akfash deschidea o carte, o amplasa înaintea caprei, aceasta se apleca de cealaltă parte a lui, se așeza în genunchi pe picioarele din față, și își fixa ochii spre stăpânul ei, ascultând, chipurile, cu o mare atenție!

Akfash începea să citească cu voce tare din carte și, ori de câte ori ajungea la capătul unei fraze sau făcea o pauză, întreba răsunător, "Ai înțeles?" În replică, ca și cum ar fi înțeles, capra dădea din cap înainte și înapoi de trei ori! Akfash era nemaipomenit de mulțumit!

Din acele timpuri, "capra lui Akfash" a devenit o poreclă pentru prostovani, care nu au un creier mai activ în capul lor decât cel al unei capre. La fel ca acest animal, când o conversație ajunge la un subiect intelectual, despre care prostovanii nu au nici cea mai mică noțiune, ei își scutură capetele și bărbile în sus și în jos, ca și cum ar zice, "Da, și noi am înțeles!" "

Parabola firului de ceapă | Dostoievski - Fraţii Karamazov