Superstiții despre limbă, inclusiv despre mușcatul ei

În general, potrivit superstițiilor lumii, când îți muști limba accidental, fără să vrei, înseamnă că cineva te pomenește sau vorbește despre tine, ori că mâncarea pe care o îngurgitezi este extrem de delicioasă!

În Filipine, se spune că în cazul când îți muști limba, cineva tocmai și-a adus aminte de tine. Dacă ți se întâmplă așa ceva, trebuie să alegi un număr între 1 și 26, corespunzător literelor alfabetului (și în limba română există 26 de caractere ale alfabetului latin, la care se adaugă încă șase corespunzătoare diacriticelor), cel dintâi care-ți rece prin minte. Incerci , apoi, să îți destăinui numele cuiva din preajma ta care începe cu litera respectivă. Se presupune că acea persoană, și nu alta, își amintește de tine!

În Serbia, când un copil își muscă limba neintenționat, se zice că bunica lui plănuiește să-i facă prăjituri!

La indieni, mușcatul limbii indică un blestem aruncat asupra ta de cineva!

Printre americanii nordici, același lucru dă de înțeles că următoarele că următoarele cuvinte pe care le vei spune vor conține o minciună! Tot la ei, în sudul regiunii Kentucky, se credea că dacă îți cădea un dinte și te abțineai să-ți strecori limba în spațiul gol de acolo, urma să-ți crească un alt dinte, eventual chiar unul din aur!

Mâncărimile de pe corp - Superstiții și credințe

Conform altei superstițîi, o bășică sau o zona dureroasă apărută pe limbă era un semn că ai spus o minciună.

În Nepal și în India, exista credința că punctele negre de pe o limbă sau o limbă a cărei bază era neagră reprezentau caracteristici ale unei persoane ale căror cuvinte se transformau, inevitabil, în realitate!

Într-o credință occidentală, mâncărimea urechii tale drepte dădea de veste că cineva te vorbea de rău. Se recomanda să-ți lingi un deget și să-ți freci cu el lobul urechii respective. În acest mod, persoana care te bârfea era menită să-și muște limba!

Superstiții românești

Ca să-l faci pe un bețiv să renunțe la meteahna sa, în Bucovina, se obișnuia să i se dea acestuia pentru rachiu un ban de argint pus inițial sub limba unui mort înainte de a fi scos din casă pentru înmormântare. Tot printre bucovineni, când o persoană mergea într-un oraș ori un loc necunoscut, ca să aibă noroc, era bine să țină sub limba o pietricică. De asemeni, o femeie însărcinată care avea curajul să coasă ceva duminica, risca să aibă un copil cu gura legată ori cusută! În alte regiuni ale României, o femeie gravidă nu trebuia să-și împletească părul, pentru a nu da naștere unui prunc cu limba împiedicată.

În Broșteni (Suceava) și în Bucovina, exista credința că dacă îți mușcai limba, însemna că cineva te vorbește de rău!

Sucevenii erau, de altfel, încredințați că cineva pe care îl durea vârful limbei, acela gustase dintr-o mâncare spurcată de un șoarece. Ca să scape de acest necaz, era musai să își frece vârful limbii de un perete...

Exista credința că pucheiul de pe limbă (bubă sau pustulă, ori veziculă dureroasă situată pe mucu
oaosa cavitățîi bucale) se vindeca dacă cel care era afectat de el îi zicea altuia, "Am pușcheiu pe limbă". Cel căruia i se adresa spunea, "Când?" Cel bolnav îi răspundea într-o clipită, "Acum", și cel de-al doilea scuipa, pronunțând vorbele (magice), "Acum să piară!" Acest ritual trebuia să aibă loc de trei ori la rând!

În Bucovina, exista superstiția că cei care mințeau că
 aveau dureri de limbă, indiferent dacă și-o mușcau (involuntar) sau nu!

În Salbociu, oamenii credeau că cine scuipă în foc face basici la limba.

Surse principale:

- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Artur Gorovei: Credinți și superstiții ale poporului român

Limba în citate, aforisme, maxime