Faptele bune sunt mereu răsplătite - Poveste cu tâlc

Când ai îndeajuns pentru a-i ajuta pe alții, nu scăpa prilejul să le faci bine. Faptele bune sunt întotdeauna răsplătite!

Odată, Krishna (o zeitate majoră în Hinduism) și Arjuna (un personaj  principal în poveștile indiene din Mahabharata) făceau o plimbare scurtă printr-un oraș. La un moment dat, au zărit un preot sărman care cerșea. Lui Arjuna i s-a făcut milă de el și i-a dăruit o pungă cu o sută de monede de aur.

Preotul a fost foarte bucuros, i-a mulțumit din inimă lui Arjuna, și apoi s-a îndreptat către casa sa. Pe drum, a întâlnit un om sărac, care avea mare nevoie de bani. Preotul putea să-i dea o monedă sau două din aur, dar a ales să-l ignore. Oricum, la puțină vreme după aceea, a fost jefuit de un hoț, care i-a luat întreaga pungă!

Preotul a căzut pradă disperării și s-a întors la cerșit. A doua zi, Arjuna a dat peste el în oraș și s-a mirat că după ce-l miluise cu o pungă de o 100 de galbeni, ce-i puteau ajunge toată viață, el continua să cerșească! L-a întrebat de ce mai făcea asta, iar preotul i-a povestit pățania sa. Cuprins iarăși de milă, Arjuna i-a dăruit de astă dată un diamant.

Preotul a fost din nou în culmea fericirii, și a pornit spre casă. Și-a ascuns diamantul într-o oală de lut, pentru apă, plănuind să-l vândă mai târziu și să ducă o viață îmbelșugată. A trecut pe lângă un om amărât, dar nu i-a dat nimic de pomană.

Bunătatea în citate, aforisme, maxime

Ajuns acasă, a descoperit că nevasta lui era plecată. Era foarte obosit, așa că nu s-a putut opri să nu tragă un pui de somn. Între timp, soția lui s-a întors, a văzut oala de lut, și a mers cu ea la râu ca să ia apă. Nu observase diamantul dinlăuntrul său! A umplut oala cu apă, iar piatra prețioasă a fost luată de valurile râului!

Când preotul s-a trezit, a vrut să vadă oala și și-a întrebat nevasta despre diamant. Ea i-a zis că nu-l zărise și că probabil fusese furat de ape. Preotului nu i-a venit să creadă cât ghinion avea, și s-a întors la cerșit. Încă o dată, Arjuna și Krishna l-au surprins în această postură și s-au interesat ce i se întâmplase. Arjuna a fost înduioșat de povestea lui și s-a întrebat dacă preotul va avea vreodată o viață fericită.

Krishna, în Hinduism întruparea lui Dumnezeu, a zâmbit. După aceea, i-a dat preotului o singură monedă, cu care nu-și putea cumpăra nici măcar un prânz sau o cină. Arjuna i s-a adresat lui Krishna, "Doamne, eu l-am miluit cu o sută de monede de aur și cu- n diamant, care nu l-au ajutat însă deloc să aibă un trai îmbelșugat. Cum crezi că o singură moneda, de aramă, îi va fi de ajutor acestui om sărman?" Krishna a surâs iarăși și i-a spus lui Arjuna să-l urmărească pe preot și să afle astfel răspunsul la întrebarea sa.

Pe drum, preotul se gândea că moneda oferită de Krishna nu-i era îndeajuns să se hrănească. De ce-i dăduse atât de puțin? A văzut un pescar care tocmai prinsese în năvodul lui un pește. Acesta se zbătea amarnic. Preotului i s-a făcut milă de el. I-a trecut prin cap că dacă acea unică moneda nu-i putea rezolva problema, putea, măcar, cu ea, să salveze peștele. I-a dat-o, așadar, pescarului, și a luat în schimb de la el peștele, într-un mic vas cu apă, ca acesta să nu se stingă din viață.

Peștele s-a tot zvârcolit, agitat, în vas și, în cele din urmă, a scuipat, a slobozit din el un diamant! Preotul a strigat cu încântare, " Ah, l-am găsit, l-am găsit!" Chiar în acea clipă, hoțul care îl jefuise de cele 100 de monede de aur s-a nimerit să se preumble pe acolo. S-a gândit că preotul l-a recunoscut și că-l va da pe mâna justiției. A fugit de îndată la el, și-a cerut iertare și i-a înapoiat punga cu cele o sută de monede de aur. Preotului nu-i venea să-și dea crezare ochilor!

Arjuna a văzut toate astea și i-a zis lui Krishna, "Ah, Doamne, acum înțeleg planul tău!"

Cele mai bune fapte sunt cele uitate - Poveste cu tâlc