Cărțile de joc - Simbol și semnificație

Dacă adunăm valorile numerice ale tuturor cărților de joc dintr-un pachet - atribuind 11 pentru valet, 12 pentru regină și 13 pentru rege - ajungem la suma de 364, care, prin adăugarea valorii 1 pentru joker, devine 365, numărul de zile ale anului.

În plus, într-un pachet există 52 de cărți de joc, câte una pentru fiecare săptămână a anului. Cele două culori/semne roșii (cupa/ "inima roșie" și rombul/ caroul) semnifică sezoanele calde ale anului și forța luminii; cele negre (pica/"inima neagră" și trefla) întruchipează sezoanele reci și puterea întunericului. Cele patru culori din pachetul de cărți de joc pot fi simboluri ale vieții: pica - o frunză, inima - centrul vieții, caroul - principiul feminin, trefla - principiul masculin.

Cărțile de joc au ajuns în Europa prin secolul al XIV-lea, fiind aduse aici de neguțătorii italieni, care le descoperiseră în orașele cosmopolite ale mamelucilor din Egipt. Simbolurile, semnele lor inițiale, originare (sabie pentru pică, bâtă/măciucă pentru treflă, cupă/pocal pentru inima roșie și monedă pentru diamant/caro/romb) sunt folosite încă în Spania, Grecia, Portugalia și Italia.

Prin prisma originilor lor, culorile cărților de joc pot fi interpretate ca simboluri ale ale societății și energiei umane: treflele (bâtele) reprezintă atât țărănimea, cât și realizările, împlinirile obținute prin muncă, eforturi; carourile (monedele), clasa comercianților și incitarea, entuziasmul creării averii; cupele, preoțimea și străduința de a atinge bucuria, iluminarea interioară; picile (spadele), clasa militară, a războinicilor, instituție provenită din nobilime, și capricioasele probleme ale vieții.

Cele patru culori moderne (cupă, caro, pică si treflă), utilizate și în România, par să se fi dezvoltat în Franța, mai precis în Paris și Rouen, la sfârșitul secolului al XV-lea, fiind preluate rapid și de englezi. Francezii au adăugat, de asemeni, și conceptul de "regină", întrucât, la început, cărțile de joc de la curțile regale erau bazate pe succesiunea, ierarhia unui rege, unui cavaler și unui servitor, asemeni celor ale  mamelucilor egipteni: "malik" (rege), "naib malik" (vicerege/vizir) și "thaimb nab" (locțiitor). Întâietatea asului a fost o altă inovație franceză, fiind inclus, pare-se, în cărțile de joc, după revoluție, în onoarea norodului care l-a dat jos de pe tron pe regele Franței.

Arta ghicitului în cărți de joc