Steaua din vârful bradului de Crăciun | Simbol și semnificație

Steaua amplasată în vârful bradului de Crăciun este, în primul rând, un simbol al celei a Betleemului, care i-a călăuzit pe magi către locul nașterii lui Hristos.

Așa cum se spune în Biblie, în Evanghelia lui Matei 2: 9-11, "După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie. Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ şi I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă."

Drept urmare, steaua așezată în partea superioară a bradului de Crăciun a ajuns să semnifice pentru mulți creștini un semn al unei profețiii și a unei speranțe strălucitoare pentru omenire. Mai mult decât atât, ea îl întruchipează pe Iisus, ce se autodescrie, "Eu sunt Rădăcina şi Sămânţa lui David, Luceafărul strălucitor de dimineaţă.” (Apocalipsa 22:16)

Scânteierea stelelor este, așadar, asociată cu lumina lui Hristos, ce risipește întunericul, ne călăuzește către cea mai bună cale de a străbate viața.

În credințele creștine, stelele sunt identificate, totodată, cu îngerii. Steaua Nordului era considerată o dată buricul universului și poarta spre rai. Unii credeau chiar că era tronul lui Dumnezeu, oferind speranță și îndrumare celor rătăciți în întunecimea acestei lumi.

Lumina iradiată de steaua din vârful bradului de Crăciun este și un simbol al iluminării spirituale și al victoriei binelui asupra răului. Amplasarea ei ne orientează către ceruri, de unde Iisus ne veghează și e gata să ne dea ajutor!

Îngerii de Crăciun: Simbol și semnificație