Zăpada: Simbol și semnificație

Zăpada este un simbol al purității, grației și frumuseții divine, individualității, schimbărilor, transformării și noilor începuturi în culturi diverse ale lumii. Desigur, este conectată și cu încetarea creșterii, dezvoltării din natură, simbolizând din acest punct de vedere moartea și greutățile vieții...

Țăranii adunau grâne, bucate, de-a lungul verii și toamnei pentru a le folosi în sezonul rece. Cei care leneveau sau nu reușeau să se aprovizioneze îndeajuns, aveau de pătimit ca urmare a gerului și zăpezilor ce puneau stăpânire peste pământ iarna.

În tradițiile orientale, culoarea albă (cea a zăpezii) reprezenta moartea și doliul. Pe de altă parte, neaua este utilizată frecvent în cultura modernă ca o prevestire a unor războaie. Ninsoarea și zăpada abundentă sugerează, în particular, extincția și străduința de a supraviețui.

În plus, pe timpuri, expresia "alb ca zăpadă" avea o conotație înspăimântătoare prin corelarea sa cu lepra!

Deoarece îi conferă pământului un fel de puritate, prospețime, zăpada este, totodată, un simbol al inocenței, nevinovăției, inclusiv în literatură.

Neaua topită poate simboliza un nou început, o transformare, o metamorfoză, o renaștere, ori încheierea unei perioade marcate de muncă grea, eforturi, dezamăgiri, frustrări, dar și "dezghețarea" inimii, îndrăgostirea!

Presupusa calitate a fulgilor de nea de a fi diferiți unul de altul, a nu fi nici măcar doi identici, exprimă irepetabilitatea, individualitatea, unicitatea noastră ca oameni, a trăirilor noastre de zi cu zi.

De asemeni, natura delicată și efemeră a fulgilor de zăpadă poate reflecta fragilitatea și aspectul trecător al existenței noastre.

În filosofia Zen, fulgii sunt un simbol perfect al vieții și al etapelor sale. Într-un proverb Zen se zice, "Nici un fulg de nea nu cade vreodată într-un loc greșit". Cu alte cuvinte, nimic nu se petrece întâmplător, aleator.

Acest concept ilustrează unul din principiile fundamentale din Buddhism și Taoism, și anume că totul este perfect, că nu există nici bine, nici rău, nici ceva drept, nici ceva eronat în natură și în viață, totul fiind, de fapt, perfect! De aceea, coincidențele nu se ivesc cu adevărat sau un rost semnificativ atât în natură, cât și în existență!

Zapadă în vis | Interpretarea și semnificația viselor

O semnificație interesantă a zăpezii apare dintr-o perspectivă ebraică. Rabinul Simon Jacobson considera că apa ar fi un simbol al cunoașterii divine. Căderea ei spre pământ ar constitui transmiterea unui mesaj al cunoașterii Divinității. Ploaia ar reprezenta un "flux continuu" dinspre Divinitate, având riscul de a copleși receptori săi, ființele umane.

Ca formă compactă, solidă a apei, gheața ar "imobiliza", "îngheța" acest flux, făcând înțelepciunea divină mai ușor de înțeles pentru oameni. Zăpada ar fi o stare intermediară, de tranziție, permițând fluxului de informații ce coboară spre pământ să nu devină copleșitor.

Jacobson remarca, de asemeni, că neaua este specială întrucât conține apă și o particulă a nucleului pământului ce deține sămânța pentru formarea cristalelor gheții. De aceea, zăpada ar fi o combinație dintre pământ și apă, pe jumătate cerească, pe jumătate pământeană!

În creștinism, albul și prospețimea zăpezii simbolizează puritatea și eliberarea de păcat. După ce o persoană se căiește, ea este descrisă ca fiind "albă ca zăpadă". Neaua este asociată adeseori și cu îngerii, cu făpturile cerești ce poartă veștminte albe.

Superstiții și legende despre zăpadă, ninsoare