Credințe despre furat, superstiții ale hoților
Având în vedere riscurile la care se expun, hoții s-au bazat dintotdeauna în îndeletnicirea lor pe superstiții mai mult sau mai puțin ridicole, trăznite. În același timp, credințele despre furat, hoție, despre soarta celor care se dedau tâlhăriei au un loc aparte în folclorul din toată lumea.
Când un hoț zărea că un cal se împiedică, se poticnește, era un semn că în acea zi nu trebuia să-și facă mendrele pentru a nu fi prins.
Pe de altă parte, dacă trecea pe lângă un câine adormit, era un semn bun, însemna că nu va fi surprins în vreme ce fura.
Potrivit multor oameni certați cu legea, casele cu numerele 22, 23, 93, 111 și 444 nu erau auspicioase pentru a fi jefuite.
Se spunea că o casă în care se află o servitoare sașie, cu privirea încrucișată, nu va fi niciodată tâlhărita, o credință asociată probabil cu ochiul rău, deochiul.
Casele la care fluturau câte un steag erau, în schimb, foarte ademenitoare pentru hoți, întrucât le semnalau că vor găsi în ele o pradă bogată!
Printre răufăcători, se credea că o casă care fusese jefuită fără probleme o dată, putea fi "călcată" în siguranță cel puțin încă o dată.
Ca să se asigure că nu va prins, un hoț trebuia să între într-o clădite pe o fereastră și să iasă din ea pe o alta.
Când punea mâna pe un portofel cu bani străini, unui pungaș i se vestea că va pleca curând într-o altă țară (eventual Costa Rica, Madagascar, etc.).
Un hoțoman ce se respecta nu-și permitea să fure dintr-o biserică sau la o înmormântare, ca nu cumva să atragă în acest fel moartea asupra lui.
Mulți tâlhari obișnuiau să poarte în buzunarele lor o amuletă sau un obiect norocos, precum inima unei broaște, o bucată de cărbune, cretă ori o monedă cu noroc! Piatra de opal era înzestrată de ei cu capacitatea de a-i face invizibili.
Așa-zisa "mână a gloriei" era folosită de hoții din Spania, Franța, Germania, pentru a-i paraliza, a-i face asemeni unor morți, pe oamenii pe care îi prădau.
Unii aveau credința că dacă șterpelesc în ziua de Crăciun, le va merge bine la furat în anul următor.
La cehi, cu prilejul Crăciunului, se legau picioarele unei mese cu o funie, astfel încât casa să fie protejată de hoți, spărgători, în anul ce venea!
Într-o tradiție din Țara Galilor, din secolul al XIX-lea, bebelușii cărora li se tăiau unghiile înainte să împlinească șase luni erau urmăriți de ghinion sau sortiți să devină hoți.
Superstiții despre cimitire și morminte
La japonezi, dacă fluieri noaptea, se spune că un șarpe va ieși din pământ, că vei fi răpit ori călcat de hoți.
În Grecia exista superstiția că plantele și florile ți se vor prinde în pământ numai dacă erau furate!
Printre irlandezi, era cu ghinion să furi un plug sau vreun lucru din atelierul unui fierar.
În Scandinavia, când un om era prădat, se ducea la un vrăjitor, care se angaja să-i scoată un ochi al hoțului. El sculpta dintr-un copac tânăr o figurină umană, cerea printr-un ritual special ajutorul diavolului, și apoi infingea o țepușă într-un ochi al figurinei.
La ruși, o persoană ce dorea să-și recupereze bunurile furate mergea la biserică, bătea cu un ciocan un cui într-un zid al acesteia, și se ruga lui Dumneze ca răufăcătorul să-i fie mereu adus în minte numele proprietarului lucrurilor sustrase, până când le înapoia și se căia pentru fapta sa rea!
În Germania, se pare că pentru ca un tâlhar să fie făcut să dea înapoi lucrurile furate, se rostea următoarea incantație: "Hoțule, adu înapoi ce ai luat și ia-ți tălpășița, În numele lui Satana, în al cărui nume m-ai furat!"
Pentru a descoperi un hoț, grecii atârnau o sită de o pereche de foarfeci, și, după pronunțarea unor cuvinte magicee, se zicea că sita se mișca atunci când era pronunțat numele celui ce înfăptuise infracțiunea.
În India, un suspect pentru un furt era adus în fața judecătorilor și pus să mănânce orez uscat. Se pare că teama celor vinovați era atât de mare încât nu mai putea saliva și înghiți orezul, fiind nevoiți, în cele din urmă, să-și recunoască vina.
Pe vremuri, vinovăția sau nevinovăția unui om acuzat de un furt ori alt lucru rău era "recunoscută" prin punerea într-o mâna a sa a unui fier înroșit la foc. Dacă îi ardea mâna, însemna că era vinovat!
Pe coasta Pacificului, pentru a se feri de hoți, oamenii de pe plantații atârnau de ceva fruze de cocos aranjate în forma unui rechin. Dacă un tâlhar le ignora, urmă să fie mâncat de un adevărat rechin.
Dacă unui om i se fura ceva, era recomandat să vâre o creangă de busuioc într-o fântână. În acest fel, își putea recupera lucrul dispărut.
Conform altui obicei, când erai deposedat fără voie de un obiect, trebuia să mergi degrabă la biserică, să-i ungi clopotul cu usturoi și să tragi de el. Răsunetul lui urma să-ți dezvăluiască numele hoțului! Într-o practică asemănătoare, pentru a afla unde-ți sunt bunurile furate, era musai să faci cruci cu usturoi la ferestre și uși, și să freci cu piciorul gol de pământ un fir de usturoi.
O femeie gravidă care fura era osândită ca pruncul ei să aibă un semn din naștere în locul de pe corp unde ascunsese lucrul sterpelit. Mai mult decât atât, dacă îl ascundea la spate, copilul ei putea să aibă coadă și să fie strigoi!
Unii credeau că oamenii cu gropițe în obraz sunt nărăviți la furăciuni.
Și la români, hoții purtau la ei dinți, o mână ori degetul mic de la un mort, ba chiar o lumânare de la un mort, astfel încât oamenii din casa pe care voiau să o prade să doarmă ca morții.Totodată, ca să aibă harul invizibilității, tâlharii purtau la degetul mic un os "nepereche" al unei pisici negre.
În Bucovina, ca să aibă succes în întreprinderile lor necinstite, hoții cereau ajutorul Maicii Domnului și își făceau cruce. Tot aici, exista vorba că lucrul furat, la fel ca simbria neplătită unui argat, nu încălzește pe om! Când cineva îți fura un pieptene și apoi murea, îți lua pe lumea de apoi mai toți păduchii...
Aidoma altor credințe europene, în Ialomița se zicea că un copil mic căruia i se taie unghiile ajunge să fie hoț. În aceeași regiune, dacă cineva se putea uita fix câtăva vreme la soare, însemna căera hoțoman.
Vâlcenii erau cumva îngăduitori cu tâlharii. Dacă prindeau vreo unul prin curte, nu-l împușcau, ca să nu ia asupra lor păcatele acestuia.
Doljenii erau de părere că cine fura în noaptea de Pașți, putea să o facă fără vreo grijă că va fi prins tot restul anului!
Potrivit vasluienilor, când mergeai la furat și răgea o vacă, era semn că nu vei fi prins. Dacă necheza vreun cal, era mai bine să o lași pe altădată!
În tradiția sucevenilor, nu-ți mergea bine dacă îți erau furate ouăle și sarea. În același timp un ou furat de tine îți dădea de la Dumnezeu șapte ani de sărăcie! Legumele, mai cu seamă leușteanul, sustrase din grădină, determinau ca toate verdețurile de acolo să ți se usuce.
La ialomițeni, un șoarece care te mușca în locuința, îți vestea că ești furat de cineva din casă.
În general, în Moldova, ca să nu-ți fie furați banii, trebuia să îi speli strașnic și, apoi, să-i presari cu piper și sare.
În Tecuci, se spunea că cine fură pe lumea asta bostani, este condamnat pe lumea cealaltă, asemeni unui Sisif, să-i urce necontenit la deal. Totodată, printre tecuceni, un cuțit ruginit dădea de înțeles că cineva din casă tăiase cu el ceva de furat. De asemeni, cine lua prin furt găleata orice altceva de la o fântână, avea să mănânce pe catran și foc pe lumea cealaltă.
Câteodată, lucrurile șterpelite erau de bun augur. Astfel în Mehedinți, ca să-ți treacă frigurile, era indicat să te afumi cu floarea soarelui furată! În alte zone, oamenii erau încredințați că puteau prinde mult pește cu o plasă făcută dintr-un fuior furat.
Surse principale:
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Richard Webster: The Encyclopedia of Superstitions
- Antoaneta Olteau: Școala de solomonie
- Artur Gorovei: Credinti și superstiții ale poporului român
Vampirii în superstiții, legende și mituri
Când un hoț zărea că un cal se împiedică, se poticnește, era un semn că în acea zi nu trebuia să-și facă mendrele pentru a nu fi prins.
Pe de altă parte, dacă trecea pe lângă un câine adormit, era un semn bun, însemna că nu va fi surprins în vreme ce fura.
Potrivit multor oameni certați cu legea, casele cu numerele 22, 23, 93, 111 și 444 nu erau auspicioase pentru a fi jefuite.
Se spunea că o casă în care se află o servitoare sașie, cu privirea încrucișată, nu va fi niciodată tâlhărita, o credință asociată probabil cu ochiul rău, deochiul.
Casele la care fluturau câte un steag erau, în schimb, foarte ademenitoare pentru hoți, întrucât le semnalau că vor găsi în ele o pradă bogată!
Printre răufăcători, se credea că o casă care fusese jefuită fără probleme o dată, putea fi "călcată" în siguranță cel puțin încă o dată.
Ca să se asigure că nu va prins, un hoț trebuia să între într-o clădite pe o fereastră și să iasă din ea pe o alta.
Când punea mâna pe un portofel cu bani străini, unui pungaș i se vestea că va pleca curând într-o altă țară (eventual Costa Rica, Madagascar, etc.).
Un hoțoman ce se respecta nu-și permitea să fure dintr-o biserică sau la o înmormântare, ca nu cumva să atragă în acest fel moartea asupra lui.
Mulți tâlhari obișnuiau să poarte în buzunarele lor o amuletă sau un obiect norocos, precum inima unei broaște, o bucată de cărbune, cretă ori o monedă cu noroc! Piatra de opal era înzestrată de ei cu capacitatea de a-i face invizibili.
Așa-zisa "mână a gloriei" era folosită de hoții din Spania, Franța, Germania, pentru a-i paraliza, a-i face asemeni unor morți, pe oamenii pe care îi prădau.
Unii aveau credința că dacă șterpelesc în ziua de Crăciun, le va merge bine la furat în anul următor.
La cehi, cu prilejul Crăciunului, se legau picioarele unei mese cu o funie, astfel încât casa să fie protejată de hoți, spărgători, în anul ce venea!
Într-o tradiție din Țara Galilor, din secolul al XIX-lea, bebelușii cărora li se tăiau unghiile înainte să împlinească șase luni erau urmăriți de ghinion sau sortiți să devină hoți.
Superstiții despre cimitire și morminte
La japonezi, dacă fluieri noaptea, se spune că un șarpe va ieși din pământ, că vei fi răpit ori călcat de hoți.
În Grecia exista superstiția că plantele și florile ți se vor prinde în pământ numai dacă erau furate!
Printre irlandezi, era cu ghinion să furi un plug sau vreun lucru din atelierul unui fierar.
În Scandinavia, când un om era prădat, se ducea la un vrăjitor, care se angaja să-i scoată un ochi al hoțului. El sculpta dintr-un copac tânăr o figurină umană, cerea printr-un ritual special ajutorul diavolului, și apoi infingea o țepușă într-un ochi al figurinei.
La ruși, o persoană ce dorea să-și recupereze bunurile furate mergea la biserică, bătea cu un ciocan un cui într-un zid al acesteia, și se ruga lui Dumneze ca răufăcătorul să-i fie mereu adus în minte numele proprietarului lucrurilor sustrase, până când le înapoia și se căia pentru fapta sa rea!
În Germania, se pare că pentru ca un tâlhar să fie făcut să dea înapoi lucrurile furate, se rostea următoarea incantație: "Hoțule, adu înapoi ce ai luat și ia-ți tălpășița, În numele lui Satana, în al cărui nume m-ai furat!"
Pentru a descoperi un hoț, grecii atârnau o sită de o pereche de foarfeci, și, după pronunțarea unor cuvinte magicee, se zicea că sita se mișca atunci când era pronunțat numele celui ce înfăptuise infracțiunea.
În India, un suspect pentru un furt era adus în fața judecătorilor și pus să mănânce orez uscat. Se pare că teama celor vinovați era atât de mare încât nu mai putea saliva și înghiți orezul, fiind nevoiți, în cele din urmă, să-și recunoască vina.
Pe vremuri, vinovăția sau nevinovăția unui om acuzat de un furt ori alt lucru rău era "recunoscută" prin punerea într-o mâna a sa a unui fier înroșit la foc. Dacă îi ardea mâna, însemna că era vinovat!
Pe coasta Pacificului, pentru a se feri de hoți, oamenii de pe plantații atârnau de ceva fruze de cocos aranjate în forma unui rechin. Dacă un tâlhar le ignora, urmă să fie mâncat de un adevărat rechin.
Superstiții românești despre hoți și furat
Dacă unui om i se fura ceva, era recomandat să vâre o creangă de busuioc într-o fântână. În acest fel, își putea recupera lucrul dispărut.
Conform altui obicei, când erai deposedat fără voie de un obiect, trebuia să mergi degrabă la biserică, să-i ungi clopotul cu usturoi și să tragi de el. Răsunetul lui urma să-ți dezvăluiască numele hoțului! Într-o practică asemănătoare, pentru a afla unde-ți sunt bunurile furate, era musai să faci cruci cu usturoi la ferestre și uși, și să freci cu piciorul gol de pământ un fir de usturoi.
O femeie gravidă care fura era osândită ca pruncul ei să aibă un semn din naștere în locul de pe corp unde ascunsese lucrul sterpelit. Mai mult decât atât, dacă îl ascundea la spate, copilul ei putea să aibă coadă și să fie strigoi!
Unii credeau că oamenii cu gropițe în obraz sunt nărăviți la furăciuni.
Și la români, hoții purtau la ei dinți, o mână ori degetul mic de la un mort, ba chiar o lumânare de la un mort, astfel încât oamenii din casa pe care voiau să o prade să doarmă ca morții.Totodată, ca să aibă harul invizibilității, tâlharii purtau la degetul mic un os "nepereche" al unei pisici negre.
În Bucovina, ca să aibă succes în întreprinderile lor necinstite, hoții cereau ajutorul Maicii Domnului și își făceau cruce. Tot aici, exista vorba că lucrul furat, la fel ca simbria neplătită unui argat, nu încălzește pe om! Când cineva îți fura un pieptene și apoi murea, îți lua pe lumea de apoi mai toți păduchii...
Aidoma altor credințe europene, în Ialomița se zicea că un copil mic căruia i se taie unghiile ajunge să fie hoț. În aceeași regiune, dacă cineva se putea uita fix câtăva vreme la soare, însemna căera hoțoman.
Vâlcenii erau cumva îngăduitori cu tâlharii. Dacă prindeau vreo unul prin curte, nu-l împușcau, ca să nu ia asupra lor păcatele acestuia.
Doljenii erau de părere că cine fura în noaptea de Pașți, putea să o facă fără vreo grijă că va fi prins tot restul anului!
Potrivit vasluienilor, când mergeai la furat și răgea o vacă, era semn că nu vei fi prins. Dacă necheza vreun cal, era mai bine să o lași pe altădată!
În tradiția sucevenilor, nu-ți mergea bine dacă îți erau furate ouăle și sarea. În același timp un ou furat de tine îți dădea de la Dumnezeu șapte ani de sărăcie! Legumele, mai cu seamă leușteanul, sustrase din grădină, determinau ca toate verdețurile de acolo să ți se usuce.
La ialomițeni, un șoarece care te mușca în locuința, îți vestea că ești furat de cineva din casă.
În general, în Moldova, ca să nu-ți fie furați banii, trebuia să îi speli strașnic și, apoi, să-i presari cu piper și sare.
În Tecuci, se spunea că cine fură pe lumea asta bostani, este condamnat pe lumea cealaltă, asemeni unui Sisif, să-i urce necontenit la deal. Totodată, printre tecuceni, un cuțit ruginit dădea de înțeles că cineva din casă tăiase cu el ceva de furat. De asemeni, cine lua prin furt găleata orice altceva de la o fântână, avea să mănânce pe catran și foc pe lumea cealaltă.
Câteodată, lucrurile șterpelite erau de bun augur. Astfel în Mehedinți, ca să-ți treacă frigurile, era indicat să te afumi cu floarea soarelui furată! În alte zone, oamenii erau încredințați că puteau prinde mult pește cu o plasă făcută dintr-un fuior furat.
Surse principale:
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Richard Webster: The Encyclopedia of Superstitions
- Antoaneta Olteau: Școala de solomonie
- Artur Gorovei: Credinti și superstiții ale poporului român
Vampirii în superstiții, legende și mituri
Credințe despre furat, superstiții ale hoților
Reviewed by Diana Popescu
on
februarie 15, 2019
Rating:
Reviewed by Diana Popescu
on
februarie 15, 2019
Rating:
Postări
Niciun comentariu: