Superstiții despre fulgere și tunete
Potrivit unei superstiții populare din Evul Mediu, în ceruri își aveau sălașul niște demoni ce provocau furtuni, fulgere, tunete, trăsnete, pentru a despica arborii, copacii, a incendia clopotnițele și casele, a lovi oamenii și animalele. Astfel de creaturi malefice, adunate în armate nemiloase, luau forma unor negri, învolburați, creau vârtejuri în aer, tornade, și otrăveau văzduhul pentru a răspândi molime.
De asemeni, cei care practicau "artele negre", magia neagră, obișnuiau să se dedea ceremoniilor lor atunci când cerul era cutremurat de numeroase fulgere, întrucât erau încredințați că în astfel de cazuri spiritele rele se apropiau de pământ mai mult ca oricând.
O divinitate centrală din mitologia scandinavă era Thor, zeul fulgerului. Norii ce se adunau pe cer erau văzuți ca sprâncenele sale negre. Fulgerul apărea în concepția nordicilor atunci când Thor lovea pământul și cerul cu ciocanul său nimicitor. Tuntele se iveau atunci când zeul își mâna carul peste vârfurile munților. Thor stăpânea peste vreme și, când era mânios sau nemulțumit, isca fulgere, trăsnete, furtuni violente cu ploaie și grindină.
Romanii credeau că un tunet auzit din dreapta este semn bun, iar altul venit din stânga, unul rău.
În India, în ținutul Telugu, când un copil este trezit din somn de un tunet, mama îl strânge la pieptul ei, murmurând, "“Arjuna Sahadeva.” Această invocație implică ideea că trăsnetul este izvodit de eroii din Mahabharata, Arjuna și Sahadeva
În tribul Namosi din Fiji, tăiatul părului determina apariția fulgerelor și trăsnetelor, așa că se organiza o sărbătoare presupunând jertfe simbolice înainte ca șeful tribului să fie tuns. În tradiția unor triburi africane, se obișnuia să se îngroape părul tuns, astfel încât vrăjitoarele să nu-l folosească în magii de provocare a furtunilor cu fulgere.
În folclorul britanic se zice:
"Dacă fulgeră duminică, va urma moartea unui mare om;
Luni, este prezisă moartea unei femei;
Marțea, la începutul verii, se anunță o recolta bună;
Miercurea, se prezice amenințarea războiului și moartea târfelor;
Joia, o abundență de oi și porumb;
Vinerea, se vestește că un om va fi ucis;
Sâmbătă, că un mare dezastru se va întâmpla... molimă și moarte."
Un fulger apărut pe neașteptate însemna că va avea loc o ceartă între îndrăgostiți.
Superstiții despre ceață
Se mai spunea că un număr impar de tunete succedate rapid vor aduce noroc. La fel, un trăsnet auzit când cerul e senin.
Într-o legendă străveche, se pretindea că oricine privește la un fulger de pe cer va înnebuni!
În Orient, o persoană lovită de un fulger era îndrăgită de zei, și era considerată a fi una sacră.
Potrivit unei superstiții străvechi, fulgerul nu lovește niciodată de două ori în același loc.
Se credea că un trăsnet din februarie era urmat de un altul pe aceeași dată din luna mai. Numărul de fulgere din ianuarie prevestea câte zile de îngheț vor fi în aprilie. Fulgere din decembrie semnalau o vreme foarte rece. Cei dintâi fulger din primăvară era corelat cu sfârșitul definitiv al iernii și cu trezirea șerpilor.
Deși se pretindea că sunetul clopotelor poate îndepărta fulgerele, zgomotul făcut în timpul furtunilor cu tunete era asociat cu ghinionul. Era nemaipomenit de inauspicios, cu o astfel de ocazie, mai ales să cânți!
Pentru a se împiedică ceva rău în decursul unei furtuni cu fulgere, se aprindea o lumânare, ce era lăsată să ardă până când vremea se liniștea. În lipsa unei lumânări, unii oamenii își făceau, cu acest prilej, semnul crucii. Ca să se asigure că a lor casă nu va fi lovită de un fulger de-a lungul unei furtuni, englezii îi lăsau deschise toate ușile și ferestrele. Vrăjitoarele recomandau coralul ca o protecție sigură față de fulgere. Agata și dafinul era înzestrate încă din antichitate cu aceeași proprietate.
O barză ce-și făcea cuib pe acoperișul casei tale era musai să fie lăsată în pace, fiindcă te apăra față de fulgere.
Când câinii îți fugeau de lângă casă în timpul unei furtuni cu trăsnete, era indicat să o iei și tu la sănătoasa, întrucât locuința ta urma să fie străpunsă de un fulger!
Tot la britanici, dacă săpai la rădăcina unui copac despicat de o flacără din ceruri, aveai șansa să găsești chiar "fulgerul", sub forma unui material sticlos de mărimea unei nuci. Această "nucă" îți furniza o mulțime de noroc în diverse aspecte ale vieții tale.
Un tunet ivit după o înmormântare dădea de înțeles că sufletul celui decedat a ajuns în rai. O furtună înțesată de fulgere și trăsnete cu ocazia unei ceremonii de nuntă anticipa ghinion pentru miri.
Fulgerele și tunetele făceau, în folclorul englezesc, să se acrească laptele și berea, să se strice ouăle și să îi determine pe pești să nu muște momeala din cârligele pescarilor! Pe de altă parte, puii lebedelor puteau ieși, chipurile, din ouăle lor cu coaja tare, numai datorită vibrațiilor puternice ale trăsnetelor!
În Normandia, Franța, există obiceiul să se pună o bucată de fier în cuibul cu ouă, astfel încât găinile să nu fie ucise de fulgere. În Belgia, în același scop, se utilizau cuie!
Oricum, vulturii erau priviți drept invulnerabili față de atacurile fulgerelor.
În Adamești, Teleorman, se zicea că atunci fulgeră își aprinde, de fapt, luleaua Sfântul Ilie. Printre tecuceni, același eveniment ceresc semnala că Dumnezeu aprindea o lumânare ca să-l trăsnească, detune pe drac.
Pe de altă parte, tunetul era un semn că Sfântul Ilie pușca după draci (Suceava), ori că acesta mergea cu carul prin cerurile străpunse de zimții roților trăsurii sale ce slobozeau astfel ploaia (Tecuci), sau că duhurile rele se văitau după ce erau săgetate cu foc de Dumnezeu (Tecuci).
Ori de câte ori fulgera, ca să nu fii trăsnit, erai îndrumat să nu stai lângă pisică sau câine, să nu poposești în ușa casei și să iei paie de pe jos cu ochii închiși (Ialomița, Dolj), să-ți faci cruce pentru ca diavolul să nu fie prin preajma ta (Suceava).
Trăsnetul se ivea mai ales când cineva lucra duminica (Argeș), aveai un inel pe deget și suduiai pe vremea rea (Tecuci) și muierea cosea în săptămâna Sfintelor Paști.
Trăsnetele și fulgerele Sfântului Ilie îi făceau pe români să se închine, să aprindă în casă lumânările și tămâia de la Paști, pentru a izgoni din jurul lor pe Satana.
Există credința că cine era ucis de trăsnet i se iertau toate păcatele și mergea direct în rai. Cu toate astea, lemnul fulgerat nu era bun pentru a se clădi, îndeosebi case.
Era nițel ciudată tradiția din Putna, potrivit căreia, când auzeai primul tunet din primăvară, trebuia să te lovești cu ceva tare în cap, zicând de trei ori, "capul meu ca fierul". Și în Luncușoara și Tecuci, exista un obicei asemănător, având scopul de a avea capul tare și a fi ferit de dureri de cap tot anul! La cel dintâi tunet apărut primăvara, doljenii preferau să își dea la frunte cu argint, ca să fie tot anul sănătoși și curați precum acest metal.
În Bucovina, data de 8 iulie, ziua Procopiilor (sărbătoarea Sfântului Mucenic Procopie), era respectată cu rigoare de oameni ca să fie siguri că nu vor fi vătămați de fulgere.
Surse:
- Artur Gorovei: Credinți și superstiții ale poporului român
- James George Frazer: The Golden Bough
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Edgar Thurston: Omens and Superstitions of India
- Mona A. Radford, Edwin Radford: Encyclopedia of Superstitions
Superstiții despre ploaie
De asemeni, cei care practicau "artele negre", magia neagră, obișnuiau să se dedea ceremoniilor lor atunci când cerul era cutremurat de numeroase fulgere, întrucât erau încredințați că în astfel de cazuri spiritele rele se apropiau de pământ mai mult ca oricând.
O divinitate centrală din mitologia scandinavă era Thor, zeul fulgerului. Norii ce se adunau pe cer erau văzuți ca sprâncenele sale negre. Fulgerul apărea în concepția nordicilor atunci când Thor lovea pământul și cerul cu ciocanul său nimicitor. Tuntele se iveau atunci când zeul își mâna carul peste vârfurile munților. Thor stăpânea peste vreme și, când era mânios sau nemulțumit, isca fulgere, trăsnete, furtuni violente cu ploaie și grindină.
Romanii credeau că un tunet auzit din dreapta este semn bun, iar altul venit din stânga, unul rău.
În India, în ținutul Telugu, când un copil este trezit din somn de un tunet, mama îl strânge la pieptul ei, murmurând, "“Arjuna Sahadeva.” Această invocație implică ideea că trăsnetul este izvodit de eroii din Mahabharata, Arjuna și Sahadeva
În tribul Namosi din Fiji, tăiatul părului determina apariția fulgerelor și trăsnetelor, așa că se organiza o sărbătoare presupunând jertfe simbolice înainte ca șeful tribului să fie tuns. În tradiția unor triburi africane, se obișnuia să se îngroape părul tuns, astfel încât vrăjitoarele să nu-l folosească în magii de provocare a furtunilor cu fulgere.
În folclorul britanic se zice:
"Dacă fulgeră duminică, va urma moartea unui mare om;
Luni, este prezisă moartea unei femei;
Marțea, la începutul verii, se anunță o recolta bună;
Miercurea, se prezice amenințarea războiului și moartea târfelor;
Joia, o abundență de oi și porumb;
Vinerea, se vestește că un om va fi ucis;
Sâmbătă, că un mare dezastru se va întâmpla... molimă și moarte."
Un fulger apărut pe neașteptate însemna că va avea loc o ceartă între îndrăgostiți.
Superstiții despre ceață
Se mai spunea că un număr impar de tunete succedate rapid vor aduce noroc. La fel, un trăsnet auzit când cerul e senin.
Într-o legendă străveche, se pretindea că oricine privește la un fulger de pe cer va înnebuni!
În Orient, o persoană lovită de un fulger era îndrăgită de zei, și era considerată a fi una sacră.
Potrivit unei superstiții străvechi, fulgerul nu lovește niciodată de două ori în același loc.
Se credea că un trăsnet din februarie era urmat de un altul pe aceeași dată din luna mai. Numărul de fulgere din ianuarie prevestea câte zile de îngheț vor fi în aprilie. Fulgere din decembrie semnalau o vreme foarte rece. Cei dintâi fulger din primăvară era corelat cu sfârșitul definitiv al iernii și cu trezirea șerpilor.
Deși se pretindea că sunetul clopotelor poate îndepărta fulgerele, zgomotul făcut în timpul furtunilor cu tunete era asociat cu ghinionul. Era nemaipomenit de inauspicios, cu o astfel de ocazie, mai ales să cânți!
Pentru a se împiedică ceva rău în decursul unei furtuni cu fulgere, se aprindea o lumânare, ce era lăsată să ardă până când vremea se liniștea. În lipsa unei lumânări, unii oamenii își făceau, cu acest prilej, semnul crucii. Ca să se asigure că a lor casă nu va fi lovită de un fulger de-a lungul unei furtuni, englezii îi lăsau deschise toate ușile și ferestrele. Vrăjitoarele recomandau coralul ca o protecție sigură față de fulgere. Agata și dafinul era înzestrate încă din antichitate cu aceeași proprietate.
O barză ce-și făcea cuib pe acoperișul casei tale era musai să fie lăsată în pace, fiindcă te apăra față de fulgere.
Când câinii îți fugeau de lângă casă în timpul unei furtuni cu trăsnete, era indicat să o iei și tu la sănătoasa, întrucât locuința ta urma să fie străpunsă de un fulger!
Tot la britanici, dacă săpai la rădăcina unui copac despicat de o flacără din ceruri, aveai șansa să găsești chiar "fulgerul", sub forma unui material sticlos de mărimea unei nuci. Această "nucă" îți furniza o mulțime de noroc în diverse aspecte ale vieții tale.
Un tunet ivit după o înmormântare dădea de înțeles că sufletul celui decedat a ajuns în rai. O furtună înțesată de fulgere și trăsnete cu ocazia unei ceremonii de nuntă anticipa ghinion pentru miri.
Fulgerele și tunetele făceau, în folclorul englezesc, să se acrească laptele și berea, să se strice ouăle și să îi determine pe pești să nu muște momeala din cârligele pescarilor! Pe de altă parte, puii lebedelor puteau ieși, chipurile, din ouăle lor cu coaja tare, numai datorită vibrațiilor puternice ale trăsnetelor!
În Normandia, Franța, există obiceiul să se pună o bucată de fier în cuibul cu ouă, astfel încât găinile să nu fie ucise de fulgere. În Belgia, în același scop, se utilizau cuie!
Oricum, vulturii erau priviți drept invulnerabili față de atacurile fulgerelor.
Superstiții românești despre fulgere și tunete
În Adamești, Teleorman, se zicea că atunci fulgeră își aprinde, de fapt, luleaua Sfântul Ilie. Printre tecuceni, același eveniment ceresc semnala că Dumnezeu aprindea o lumânare ca să-l trăsnească, detune pe drac.
Pe de altă parte, tunetul era un semn că Sfântul Ilie pușca după draci (Suceava), ori că acesta mergea cu carul prin cerurile străpunse de zimții roților trăsurii sale ce slobozeau astfel ploaia (Tecuci), sau că duhurile rele se văitau după ce erau săgetate cu foc de Dumnezeu (Tecuci).
Ori de câte ori fulgera, ca să nu fii trăsnit, erai îndrumat să nu stai lângă pisică sau câine, să nu poposești în ușa casei și să iei paie de pe jos cu ochii închiși (Ialomița, Dolj), să-ți faci cruce pentru ca diavolul să nu fie prin preajma ta (Suceava).
Trăsnetul se ivea mai ales când cineva lucra duminica (Argeș), aveai un inel pe deget și suduiai pe vremea rea (Tecuci) și muierea cosea în săptămâna Sfintelor Paști.
Trăsnetele și fulgerele Sfântului Ilie îi făceau pe români să se închine, să aprindă în casă lumânările și tămâia de la Paști, pentru a izgoni din jurul lor pe Satana.
Există credința că cine era ucis de trăsnet i se iertau toate păcatele și mergea direct în rai. Cu toate astea, lemnul fulgerat nu era bun pentru a se clădi, îndeosebi case.
Era nițel ciudată tradiția din Putna, potrivit căreia, când auzeai primul tunet din primăvară, trebuia să te lovești cu ceva tare în cap, zicând de trei ori, "capul meu ca fierul". Și în Luncușoara și Tecuci, exista un obicei asemănător, având scopul de a avea capul tare și a fi ferit de dureri de cap tot anul! La cel dintâi tunet apărut primăvara, doljenii preferau să își dea la frunte cu argint, ca să fie tot anul sănătoși și curați precum acest metal.
În Bucovina, data de 8 iulie, ziua Procopiilor (sărbătoarea Sfântului Mucenic Procopie), era respectată cu rigoare de oameni ca să fie siguri că nu vor fi vătămați de fulgere.
Surse:
- Artur Gorovei: Credinți și superstiții ale poporului român
- James George Frazer: The Golden Bough
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Edgar Thurston: Omens and Superstitions of India
- Mona A. Radford, Edwin Radford: Encyclopedia of Superstitions
Superstiții despre ploaie
Superstiții despre fulgere și tunete
Reviewed by Diana Popescu
on
mai 07, 2019
Rating:
Reviewed by Diana Popescu
on
mai 07, 2019
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu