Efectul psihologic de halo

Ce este efectul de halo? E un termen din psihologie care descrie o eroare din gândirea ta determinată de o singură trăsătură, latură pe care o cunoști despre o persoană sau un lucru. Iată un exemplu...

Să spunem că ești la serviciu și șeful tău îți cere părerea despre colegul tău, Nicu, te întreabă dacă ar fi un conducător capabil al unei echipe într-un proiect viitor. Nu-l cunoști prea bine pe Nicu, dar îl vezi ca o persoană înaltă și atractivă. Așadar, spui, în mod automat, da.

Asta se întâmplă pentru că impresia ta pozitivă despre înfățișarea exterioară a lui Nicu te influențează să gândești pozitiv despre el și din alte puncte de vedere. Acestea includ inteligența și abilitatea sa de lider. Îți formezi subconștient aceste aprecieri în ciuda faptul că nu știi, de fapt, dacă Nicu ar fi, cu adevărat, un bun lider. 

Efectul de halo poate fi pozitiv ori negativ, în favoarea sau defavoarea altei persoane, și poate fi recunoscut într-o multitudine de situații. Cu alte cuvinte, caracteristica percepută ca pozitivă sau negativă a unei persoane îți crează un "halo" al impresiei generale, totale, despre aceasta.

Istorie

Termenul "efect de halo" a fost introdus în 1920 de psihologul american Edward L. Thorndike, pornind de la observațiile lui dintr-un experiment despre cum ofițerii militari își evaluau subordonații.

Thorndike le-a cerut ofițerilor să-i estimeze pe subordonații lor ținând cont de trăsăturile lor de caracter, incluzând inteligența și abilitățile lor de lider. După analizarea rezultatelor experimentului, psihologul a remarcat că evaluările pozitive și negative formate de ofițeri despre subordonații lor se bazau pe trăsături neasociate cu abilitățile de lider sau inteligență, fiind generate mai curând de impresia fizică pe care le-o făceau.

Efectul Mandela: Amintiri false sau universuri paralele?

De exemplu, un subordonat înalt și arătos era văzut ca fiind cel mai inteligent. El părea, de asemeni, evaluat ca "mai bun" în toate cele față de ceilalți.
Thorndike a descoperit, astfel, că aparența exterioară are cel mai mare rol în înfiriparea impresiei noastre generale despre caracterul unei alte persoane.

Teoria

Din experimentul lui Thorndike, rezultă, așadar, că putem avea percepții eronate, fie pozitive, fie negative, despre cineva, că aceste judecați subiective ne pot afecta nefast capacitatea de a gândi critic, analitic.

Munca lui Thorndike a fost dusă mai departe de un alt psiholog, Solomon Asch. El a teoretizat că oamenii își formează opiniile despre alții bizuindu-se extrem de mult pe prima impresie pe care le-o fac aceștia.

  Efectul psihologic de halo în viața zilnică

Deși poate fi un termen nou pentru tine, efectul de halo este prezent în aproape fiecare aspect al traiului tău cotidian, de la persoane pe care le consideri atractive, la locul tău de muncă, școala ta, modul cum reacționezi la reclame, campanii publicitare ori de marketing.

Atractivitatea

Deoarece este provocat în primul rând de prima impresie și înfățișarea exterioară a oamenilor, efectul de halo ne poate influența decisiv în atractivitatea inspirată de alți oameni.

De exemplu, expresia "dragoste la prima vedere" este asociată cu aparența fizică pozitivă care te poate face să crezi în existența altor lucruri pozitive la persoană de care te-ai îndrăgostit.

Imaginează-ți că ești la o cafenea și zărești pe cineva bine îmbrăcat, și îl găsești ca fiind atractiv din punct de vedere fizic. Poți, drept urmare, să-ti spui că este și inteligent, spiritual, și are verticalitate morală.

La aceeași cafenea, poți vedea o altă persoană, îmbrăcată într-o ținută sportivă. Deși nu este musai să o pui în aceeași oală ca și pe cea anterioară, poți, totuși, să o consideri înzestrată cu trăsături pozitive. Poți gândi că este muncitoare, perseverentă, mereu în formă, și fericită.

O a treia persoană pe care o poți remarca în cafenea pare că tocmai s-a trezit din somn, are hainele în dezordine și părul ciufulit. Poate fi o persoană mai isteață decât prima și mai în formă, mai fericită decât a doua. Cu toate acestea, o poți percepe ca trândavă, neglijentă, neorganizată, apatică.

Muncă

Efectul psihologic de halo are loc frecvent și la locul de muncă. Poți fi tentat să crezi că un coleg cu straiele bine puse la punct, în costum, cu cravată, este de o moralitate excepțională, își face treaba conștiincios, cu meticulozitate. Pe de altă parte, un alt coleg, cu tricou și blugi, îți poate inspira simțământul (fals) că este lipsit de conștiinciozitate în orice sarcină i se încredințează.

Școală

Repere precum prima impresie, identitatea și familiaritatea pot, fi de asemeni, responsabile pentru efectul de halo din școli. De exemplu, potrivit unor studii psihologice, atractivitatea unui elev, student, îl poate ajuta să obțină note mai mari! Mai mult decât atât, s-a constatat că profesorii americani sunt înclinați să evalueze mai bine eseurile unor elevi cu prenume comune, populare, atractive, decât pe cele  ale unora cu prenume rare, complicate, nefamiliare!

Publicitate / marketing

Nu este nici un secret că agențiile de marketing folosesc metode tot mai subtile pentru a manipula oamenii să cumpere anumite produse sau servicii. Ei recurg, fără nici o jenă, și la efectul de halo.

De exemplu, ai conștientizat până acum că ești atras spre un produs ori un serviciu numai și numai pentru că este prezentat, lăudat de actrița sau cântăreața ta favorită? Sentimentele tale de apreciere față de aceasta te fac să percepi drept OK orice lucru asociat cu ea!

Modul în care mărcile sau etichetele descriu un produs pot avea, și ele, o mare influență. Într-un studiu psihologic recent, a ieșit la iveală că un produs alimentar (iaurt, suc, chpisuri, etc.) clamat a fi "organic", "eco", "natural", se vinde mult mai bine chiar dacă este mai scump!

Concluzie

Cu toții suntem afectați de efectul de halo, dar conștientizarea acestuia, a modului cum își pune amprenta asupra noastră, ne pot ajuta să ne deprindem de el, să deslușim lumea și oamenii cu un plus de obiectivitate, realism.

Prima impresie contează ! | Cum poți impresiona la prima vedere?