Superstiții despre fluierat
În numeroase tradiții, superstiții ale lumii, fluieratul pe timpul nopții sau în interiorul unei case este considerat a atrage ghinionul, lucruri rele sau spirite malefice.
Când fluieri noaptea, în Turcia, se spune că-l chemi pe diavol, iar în Japonia, că aduci pericole asupra ta, provoci ieșirea unui șarpe din pământ, ivirea unui hoț sau riști să fii răpit, eventual de Tengu ("câinele ceresc"), o creatură demonică, luând cel puțin parțial forma unei păsări de pradă.
În România, fluieratul în casă, îndeosebi într-o zi de vineri, era cu ghinion. Prin zona Tecuciului, cine fluiera în casă făcea a pustiu, iar cine fluieră pe vreo uliță din sat era "condamnat" să fie suduit și ținut de rău de cei din jur. În regiunea Teleormanului, se zicea că nu este bine să fluieri seara în casă, fiindcă acest lucru e "rău de foc". Pentru doljeni, privitul noaptea în oglindă și fluieratul noaptea constituiau "rău de urâciune".
De asemeni, în expresiile vechi românești, un "fluieră vânt" era o persoană care își irosea timpul, o haimana, iar un "fluieră în biserica" un om de nimic. Se spunea "Domnul fluieră în biserica" despre cineva fără căpătâi, înșelat ori despre proști. "A fluiera în biserica" însemna un gest reprobabil, dar nu un păcat major, de neiertat, și presupunea săvârșirea unor fapte șocante, încălcând reguli, norme instaurate, sau a unor greșeli mărunte.
În Rusia și în țările baltice, fluieratul în casă se credea că sortește sărăcie. De altfel, într-un proverb rusesc, se spune că, în acest fel, "îți fluieri banii afară din casă". Și în Estonia, un astfel de fluierat putea să iște un incendiu al locuinței!
În Marea Britanie, exista credința în cei "șapte fluierători", păsări sau spirite misterioase ce semnalau, preziceau moartea ori o mare calamitate. În anii 1800, la o mină englezească, sute de lucrători s-au oprit din treabă în decurs de o zi, pretinzând că auziseră în tunele un fluierat ciudat, ce nu putea vesti decât ceva rău!
În Evul Mediu, marinarii erau încredințați că atunci când fluierau, încurajau vântul să sufle cu putere în pânzele corăbiilor lor. Cu toate astea, mai târziu, s-a instaurat interdicția de a se fluiera pe orice fel de ambarcațiune, pentru a nu fi atrasă piaza rea. Singurul căruia i se permitea așa ceva era bucătarul, întrucât, atâta timp cât fluiera, nu avea cum să fure, să îmbuce din hrana echipajului!
Oricum, potrivit unei superstiții generale din Occident este de rău augur să fluieri în vânt, chiar și pe pământ.
Actorii nu vedeau nici ei cu ochi buni fluieratul, în special în culise, având convingerea că din cauza acestui lucru ghinionul urma să-i urmărească nu numai pe ei, ci și intreaga lor companie teatrală.
Fluieratul "transcedental" (changxiao) era o străveche tehnică chinezească daoistă de reverberare a respirației yoga, care, când era utilizată de maeștri, ar fi avut potențialul de a chema, invoca, ființe supranaturale, animale sălbatice și a crea fenomene meteorologice ieșite din comun.
Printre puritanii din New England (Noua Anglie), exista credința că gura unui om care a fluierat rămânea impură timp de 50 de zile.
Arabii erau de părere și ei că fluieratul aduce ghinion, pentru că ar fi fost "vorbăria djinilor (spiritelor rele)". Unii credeau că atunci când Satana atingea un om, acesta începea să fluiere, să scoată pe gură sunete stridente!
Superstiții despre buze
Fluieratul era văzut ca un atribut specific masculin! Pe vremuri, exista o prejudecată adânc înrădăcinată împotriva unei femei ce-și îngăduia să fluiere, deoarece, drept consecință, se puteau produce tot soiul de rele, inclusiv furtuni puternice, având direcții nefavorabile. Fetițelor li se spunea că dacă îndrăznesc să fluiere, le va crește barbă sau mustață!
În Cornwall, Anglia, se zicea că fluieratul unei femei și cotcădăcitul unei găini sunt cele mai nenorocoase lucruri de sub soare. Totodată, era populară zicala, "Când o femeie fluieră, o face pe Sfânta Fecioară Maria să plângă."
Potrivit unei legende, când s-au făurit cuiele pentru crucificarea lui Iisus, o femeie fluiera prin preajmă. Germanii spunea că atunci când o femeie fluieră, îngerii plâng și diavolii se bucură!
Tecucenii pretindeau că dacă o femeie cânta din fluier, îi creșteau lungi "gurguiele de la țâță".
Surse principale:
- Richard Webster: The Encyclopedia of Superstitions
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopædia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Artur Gorovei: Credinti și superstiții ale poporului român
Superstiții despre țiuitul din urechi
Când fluieri noaptea, în Turcia, se spune că-l chemi pe diavol, iar în Japonia, că aduci pericole asupra ta, provoci ieșirea unui șarpe din pământ, ivirea unui hoț sau riști să fii răpit, eventual de Tengu ("câinele ceresc"), o creatură demonică, luând cel puțin parțial forma unei păsări de pradă.
În România, fluieratul în casă, îndeosebi într-o zi de vineri, era cu ghinion. Prin zona Tecuciului, cine fluiera în casă făcea a pustiu, iar cine fluieră pe vreo uliță din sat era "condamnat" să fie suduit și ținut de rău de cei din jur. În regiunea Teleormanului, se zicea că nu este bine să fluieri seara în casă, fiindcă acest lucru e "rău de foc". Pentru doljeni, privitul noaptea în oglindă și fluieratul noaptea constituiau "rău de urâciune".
De asemeni, în expresiile vechi românești, un "fluieră vânt" era o persoană care își irosea timpul, o haimana, iar un "fluieră în biserica" un om de nimic. Se spunea "Domnul fluieră în biserica" despre cineva fără căpătâi, înșelat ori despre proști. "A fluiera în biserica" însemna un gest reprobabil, dar nu un păcat major, de neiertat, și presupunea săvârșirea unor fapte șocante, încălcând reguli, norme instaurate, sau a unor greșeli mărunte.
În Rusia și în țările baltice, fluieratul în casă se credea că sortește sărăcie. De altfel, într-un proverb rusesc, se spune că, în acest fel, "îți fluieri banii afară din casă". Și în Estonia, un astfel de fluierat putea să iște un incendiu al locuinței!
În Marea Britanie, exista credința în cei "șapte fluierători", păsări sau spirite misterioase ce semnalau, preziceau moartea ori o mare calamitate. În anii 1800, la o mină englezească, sute de lucrători s-au oprit din treabă în decurs de o zi, pretinzând că auziseră în tunele un fluierat ciudat, ce nu putea vesti decât ceva rău!
În Evul Mediu, marinarii erau încredințați că atunci când fluierau, încurajau vântul să sufle cu putere în pânzele corăbiilor lor. Cu toate astea, mai târziu, s-a instaurat interdicția de a se fluiera pe orice fel de ambarcațiune, pentru a nu fi atrasă piaza rea. Singurul căruia i se permitea așa ceva era bucătarul, întrucât, atâta timp cât fluiera, nu avea cum să fure, să îmbuce din hrana echipajului!
Oricum, potrivit unei superstiții generale din Occident este de rău augur să fluieri în vânt, chiar și pe pământ.
Actorii nu vedeau nici ei cu ochi buni fluieratul, în special în culise, având convingerea că din cauza acestui lucru ghinionul urma să-i urmărească nu numai pe ei, ci și intreaga lor companie teatrală.
Fluieratul "transcedental" (changxiao) era o străveche tehnică chinezească daoistă de reverberare a respirației yoga, care, când era utilizată de maeștri, ar fi avut potențialul de a chema, invoca, ființe supranaturale, animale sălbatice și a crea fenomene meteorologice ieșite din comun.
Printre puritanii din New England (Noua Anglie), exista credința că gura unui om care a fluierat rămânea impură timp de 50 de zile.
Arabii erau de părere și ei că fluieratul aduce ghinion, pentru că ar fi fost "vorbăria djinilor (spiritelor rele)". Unii credeau că atunci când Satana atingea un om, acesta începea să fluiere, să scoată pe gură sunete stridente!
Superstiții despre buze
Fluieratul era văzut ca un atribut specific masculin! Pe vremuri, exista o prejudecată adânc înrădăcinată împotriva unei femei ce-și îngăduia să fluiere, deoarece, drept consecință, se puteau produce tot soiul de rele, inclusiv furtuni puternice, având direcții nefavorabile. Fetițelor li se spunea că dacă îndrăznesc să fluiere, le va crește barbă sau mustață!
În Cornwall, Anglia, se zicea că fluieratul unei femei și cotcădăcitul unei găini sunt cele mai nenorocoase lucruri de sub soare. Totodată, era populară zicala, "Când o femeie fluieră, o face pe Sfânta Fecioară Maria să plângă."
Potrivit unei legende, când s-au făurit cuiele pentru crucificarea lui Iisus, o femeie fluiera prin preajmă. Germanii spunea că atunci când o femeie fluieră, îngerii plâng și diavolii se bucură!
Tecucenii pretindeau că dacă o femeie cânta din fluier, îi creșteau lungi "gurguiele de la țâță".
Surse principale:
- Richard Webster: The Encyclopedia of Superstitions
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopædia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Artur Gorovei: Credinti și superstiții ale poporului român
Superstiții despre țiuitul din urechi
Superstiții despre fluierat
Reviewed by Diana Popescu
on
octombrie 11, 2019
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu