Cum să-ți faci curaj: Poveste Zen cu tâlc
O poveste Zen cu tâlc despre temerile noastre cele mai profunde, ce ne pot determina câteodată să ratăm oportunități rare, și despre modalitatea cea mai bună de a scăpa odată pentru totdeauna de acestea!
Un om cuprins mereu de frică s-a hotărât odată să se ducă la un Maestru Zen, și i-a cerut să-l învețe cum să-și recapete curajul. Maestrul l-a măsurat din priviri, și i-a zis:
"Te voi învăța cu doar o singură condiție: Vreme de o lună va trebui să locuiești într-un oraș mare și să-i spui fiecărei persoane pe care o vei întâlni în calea ta că ești laș, fricos. Va trebui să rostești asta cu glas tare, în mod deschis, privind-o direct în ochi!"
Omul a plecat de la maestru Zen cumva întristat, dezamăgit, pentru că i se părea că este o sarcină prea înfricoșătoare pentru el. Timp de câteva zile, s-a cufundat în melancolie, în gânduri, însă îi era atât de greu să-și suporte pe mai departe lașitatea, încât, în cele din urmă, a călătorit într-un oraș mare pentru a-și îndeplini misiunea.
Mai întâi, când întâlnea pe câte cineva pe străzi, îl apuca tremuratul, își pierdea vorbirea, și nu i se putea adresa. Dar, era necesar să-și ducă la bun sfârșit sarcina încredințată de maestrul Zen, așa că , a început să se învingă pe sine însuși.
Într-o zi, când a reușit să-și mărturisească lașitatea, teama, primului trecător ivit în fața sa, i s-a părut că moare de frică! Vocea sa răsună însă tot mai puternic și mai încrezătoare cu fiecare zi care trecea.
Fiecare om își are propria frumusețe a destinului | O poveste cu tâlc
La un moment dat, omul și-a dat seama că era tot mai slab stăpânit de teamă, și, cu cât a perseverat mai mult în misiunea încredințată de maestrul Zen, cu atât mai tare s-a convins că frica îl abandona. S-a scurs, în acest fel, o lună. Omul s-a întors la maestru, a făcut o plecăciune înaintea lui, și i-a spus:
"Mulțumesc, învățătorule. Am încheiat sarcina ta. Acum nu-mi mai este frică deloc. Dar, cum ai știut că această sarcină ciudată îmi va fi de ajutor?"
Maestrul Zen i-a replicat, "Lașitatea, teama, nu este decât un obicei. Prin înfăptuirea de lucruri care ne sperie, ne putem distruge stereotipurile, obișnuințele, și ajungem la rezultatul atins de tine.
Pe de altă parte, trebuie să știi că și curajul este un obicei. Și, dacă-ți dorești cu adevărat să faci curajul să devină o parte din tine, ai nevoie să te îndrepți direct în sânul fricii. Abia atunci, frica va fi izgonită, iar curajul îi va lua locul!
Ilustratia acestui articol este pictura lui Edvard Munch: Țipătul
Darul adevăratului călugăr | Poveste cu tâlc
Un om cuprins mereu de frică s-a hotărât odată să se ducă la un Maestru Zen, și i-a cerut să-l învețe cum să-și recapete curajul. Maestrul l-a măsurat din priviri, și i-a zis:
"Te voi învăța cu doar o singură condiție: Vreme de o lună va trebui să locuiești într-un oraș mare și să-i spui fiecărei persoane pe care o vei întâlni în calea ta că ești laș, fricos. Va trebui să rostești asta cu glas tare, în mod deschis, privind-o direct în ochi!"
Omul a plecat de la maestru Zen cumva întristat, dezamăgit, pentru că i se părea că este o sarcină prea înfricoșătoare pentru el. Timp de câteva zile, s-a cufundat în melancolie, în gânduri, însă îi era atât de greu să-și suporte pe mai departe lașitatea, încât, în cele din urmă, a călătorit într-un oraș mare pentru a-și îndeplini misiunea.
Mai întâi, când întâlnea pe câte cineva pe străzi, îl apuca tremuratul, își pierdea vorbirea, și nu i se putea adresa. Dar, era necesar să-și ducă la bun sfârșit sarcina încredințată de maestrul Zen, așa că , a început să se învingă pe sine însuși.
Într-o zi, când a reușit să-și mărturisească lașitatea, teama, primului trecător ivit în fața sa, i s-a părut că moare de frică! Vocea sa răsună însă tot mai puternic și mai încrezătoare cu fiecare zi care trecea.
Fiecare om își are propria frumusețe a destinului | O poveste cu tâlc
La un moment dat, omul și-a dat seama că era tot mai slab stăpânit de teamă, și, cu cât a perseverat mai mult în misiunea încredințată de maestrul Zen, cu atât mai tare s-a convins că frica îl abandona. S-a scurs, în acest fel, o lună. Omul s-a întors la maestru, a făcut o plecăciune înaintea lui, și i-a spus:
"Mulțumesc, învățătorule. Am încheiat sarcina ta. Acum nu-mi mai este frică deloc. Dar, cum ai știut că această sarcină ciudată îmi va fi de ajutor?"
Maestrul Zen i-a replicat, "Lașitatea, teama, nu este decât un obicei. Prin înfăptuirea de lucruri care ne sperie, ne putem distruge stereotipurile, obișnuințele, și ajungem la rezultatul atins de tine.
Pe de altă parte, trebuie să știi că și curajul este un obicei. Și, dacă-ți dorești cu adevărat să faci curajul să devină o parte din tine, ai nevoie să te îndrepți direct în sânul fricii. Abia atunci, frica va fi izgonită, iar curajul îi va lua locul!
Ilustratia acestui articol este pictura lui Edvard Munch: Țipătul
Darul adevăratului călugăr | Poveste cu tâlc
Cum să-ți faci curaj: Poveste Zen cu tâlc
Reviewed by Diana Popescu
on
decembrie 10, 2019
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu