Superstiții despre cămașă
În superstițiile străine și în cele românești, cămașa este înzestrată cu puteri magice, de bun sau rău augur în funcție de context, împrejurări, atât la naștere, cât și la nuntă ori la înmormântare. Se credea odată că, întrucât articolele de îmbrăcăminte precum cămășile sunt purtate aproape de piele, pot absorbi unele "vibrații" ale purtătorului lor.
Astfel când, un copil arăta slăbit, părea să fie bolnav, se arunca într-o apă cămașă lui. Dacă aceasta plutea, însemna că își va reveni în curând; dacă, însă, se cufunda, era un semn că sănătatea sa era în mare primejdie.
Fiindcă se consideră că o cămașă poate păstra aura ori chiar vigoarea celui care a purtat-o, era recomandat că un copil să o îmbrace numai pe cea a tatălui sau, și nu pe a altora, ce-l puteau "molipsi" de păcate și slăbiciuni. (Această superstiție presupunea că toată lumea avea tați aproape perfecți!).
În Serbia, se spunea că dacă scutecele unui bebeluș erau confecționate din poalele din spate ale cămășii tatălui său, acesta urma să fie foarte sănătos și să nu scânceasca vreodată.
În caz că cineva își încheia greșit nasturii de la cămașă sau o îmbrăca pe dos, trebuia să fie pregătit să aibă ghinion.
În tradiția rusească, dacă îți puneai pe dos o cămașă, ți se vestea că vei face cunoștiință cu cineva.
În Occident, se zicea că atunci când purtai o cămașă făcută de cineva care avea necazuri, te bucurai de o stare bună de sănătate ori îți reveneai rapid dintr-o boală. Și mai ciudat, pentru ca o persoană să se vindece de epilepsie, i se recomanda să poarte cămașă în care murise cineva, fără să o spele vreodată!
De asemeni, dacă îți pătai o cămașă cu sânge, însemna că vei trăi mult timp și vei avea o moarte fericită!
O cămașă curată îmbrăcată vinerea te ferea de dureri de burtă.
Printre nemți, există credința că atunci când femeile călcau spatele cămășilorsoților lor, aceștia deveneau nervoși, foarte morocănoși.
Unei femei gravide nu îi era îngăduit să-și lase o cămașă spălată la uscat oriunde, ca nu cumva o vrăjitoare să-i taie umbra peste pământ cu un cuțit, și copilul nou născut să fie, din această cauză, schiop, ciung, sau cu o vreo altă malformație!
Exista obiceiul să se arunce cămașă în care născuse o femeie, ca să nu se aleagă cu vreo boală lumească copilul ei.
Prima cămășuță a unei fetițe se făcea dintr-o cămașă a mamei, iar cea a unui băiețel dintr-una a tatălui. Totodată, exista opinia că un prunc își iubea mai mult tatăl dacă era înfășurat la naștere într-o cămașă a lui, și ținea mai mult la mamă când, cu acest prilej, era înfășurat într-una a ei.
În Bucovina, copiii din aceeași familie botezați în aceeași cămașă erau sortiți să țină toată viață unul la celălalt.
Prin Transilvania, mamele "scuteau" fiecare cămașă nouă cu care își îmbrăcau copiii, lăsând mai înainte să cadă un cuțit cu vârful în jos prin aceasta. În alte regiuni românești, era tradiția să se treacă de trei ori cu foarfecele cu care fusese croită prin prima cămașă a unui copil, astfel încât acesta să fie sănătos ca foarfecele.
În Suceava, ca să-și înțarce pruncul, mama își îmbrăca o cămașă cu gura la spate și glăsuia ritual, "Cum am întors cămașa, așa să se întoarcă copilul de la țâță".
Superstiții despre chiloți
Cineva care strănuta în casa unui mort trebuia să își rupă o bucățică din cămașă pentru a nu ajunge și el, curând, pe lumea cealaltă!
Când murea o fată mare, era îmbrăcată cu o cămașă cusută cu ață neînnodată. Dacă ața ar fi fost înnodată, ursitul ei urma să nu se mai însoare niciodată.
Pentru majoritatea românilor, o cămașă îmbrăcată pe dos le semnala că le va merge rău, că norocul li se va întoarce spre ghinion, că sunt urâți de lume, ori că se va schimba vremea. Bucovinienii erau de o altă părere, afirmând că așa ceva îndepărtează răul de la tine; în plus, ei credeau că pentru a determina un bărbat să înceteze să se sfădească, ocărască și a-i lua pe alții la bătaie, trebuia să-i iei o cămașă, să-i închizi toți nasturii și să-i legi mânecile la spate!
În ritualuri străvechi de alungare a grindinei, se întorcea pe dos o cămașă de cânepă, și se dădea glas unui descântec special.
Pentru a feri copiii de coșmaruri, sperieturi în somn, mamelor li se indica să nu întoarcă pe dos cămășile pruncilor lor.
Pe de altă parte, în zona Tecuciului, mamele erau sfătuite să își poarte cămașa pe dos dacă voiau cu tot dinadinsul să-și înțarce copiii! Totodată, aici nu era de bun augur să se coasă o cămașă duminica, că nu-i coși mințile celui ce urma să o îmbrace; puteai face, totuși, asta, dacă îi dădeai acestuia să țină în gură câteva fire de destrămătură.
Se spunea că sugarii care mureau se preschimbau în îngeri. De aceea, li se tăia de sus până jos cămașa înainte de înmormântare, ca să poată zbura spre ceruri!
Vâlcenii erau încredințați că pentru a fi norocos, atunci când îmbrăcai o cămașă nouă, erau musai să treci prin ea niște bani. Doljenii spuneau că pentru a fi sănătos ca fierul, trebuia să bagi de trei ori un fier printr-o cămașă nouă.
Tot în Vâlcea, gura de cămașă era bună sâmbătă pentru crescut porcii, și nu se tăia sau urzea marțea ori sâmbătă ca să nu facă a moarte! De asemeni, dacă se încurcă ața la coaserea unei cămăși, însemna că cel căruia i se croia aceasta era fudul!
Și sucevenii ziceau că o cămașă croită sâmbăta aduce moarte celui care o purta.
O fată care spăla cămăși șise uda cu această ocazie pe straie era sortită, pare-se, să aibă un soț bețiv.
Se obișnuia că mireasa să dea în dar soacrei sale o cămașă fără gură, astfel încât soacră-să să nu aibă gură în casa ei, să o lasă să-și vadă de propria gospodărie.
În magia românească, există credința că vrăjitoarele care descântă țin în mâna stângă o căiță sau cămașa unui strigoi. În același timp, se zicea că solomonarul se năștea într-o cămașă vrăjită, ce-i dăruia putere peste balauri.
Surse principale:
- Max Cryer: Superstitions: and why we have them
- Edwin Miller Fogel: Beliefs and Superstitions of the Pennsylvania Germans
- Cora Linn Morrison Daniels, Charles McClellan Stevens: Encyclopaedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Douglas Hill: Magic and Superstition
- Artur Gorovei: Credinti și superstiții ale poporului român
- Antoaneta Olteanu: Școala de solomonie
Hainele și încălțămintea în superstiții, legende, tradiții
Astfel când, un copil arăta slăbit, părea să fie bolnav, se arunca într-o apă cămașă lui. Dacă aceasta plutea, însemna că își va reveni în curând; dacă, însă, se cufunda, era un semn că sănătatea sa era în mare primejdie.
Fiindcă se consideră că o cămașă poate păstra aura ori chiar vigoarea celui care a purtat-o, era recomandat că un copil să o îmbrace numai pe cea a tatălui sau, și nu pe a altora, ce-l puteau "molipsi" de păcate și slăbiciuni. (Această superstiție presupunea că toată lumea avea tați aproape perfecți!).
În Serbia, se spunea că dacă scutecele unui bebeluș erau confecționate din poalele din spate ale cămășii tatălui său, acesta urma să fie foarte sănătos și să nu scânceasca vreodată.
În caz că cineva își încheia greșit nasturii de la cămașă sau o îmbrăca pe dos, trebuia să fie pregătit să aibă ghinion.
În tradiția rusească, dacă îți puneai pe dos o cămașă, ți se vestea că vei face cunoștiință cu cineva.
În Occident, se zicea că atunci când purtai o cămașă făcută de cineva care avea necazuri, te bucurai de o stare bună de sănătate ori îți reveneai rapid dintr-o boală. Și mai ciudat, pentru ca o persoană să se vindece de epilepsie, i se recomanda să poarte cămașă în care murise cineva, fără să o spele vreodată!
De asemeni, dacă îți pătai o cămașă cu sânge, însemna că vei trăi mult timp și vei avea o moarte fericită!
O cămașă curată îmbrăcată vinerea te ferea de dureri de burtă.
Printre nemți, există credința că atunci când femeile călcau spatele cămășilorsoților lor, aceștia deveneau nervoși, foarte morocănoși.
Superstiții românești despre cămăși
Unei femei gravide nu îi era îngăduit să-și lase o cămașă spălată la uscat oriunde, ca nu cumva o vrăjitoare să-i taie umbra peste pământ cu un cuțit, și copilul nou născut să fie, din această cauză, schiop, ciung, sau cu o vreo altă malformație!
Exista obiceiul să se arunce cămașă în care născuse o femeie, ca să nu se aleagă cu vreo boală lumească copilul ei.
Prima cămășuță a unei fetițe se făcea dintr-o cămașă a mamei, iar cea a unui băiețel dintr-una a tatălui. Totodată, exista opinia că un prunc își iubea mai mult tatăl dacă era înfășurat la naștere într-o cămașă a lui, și ținea mai mult la mamă când, cu acest prilej, era înfășurat într-una a ei.
În Bucovina, copiii din aceeași familie botezați în aceeași cămașă erau sortiți să țină toată viață unul la celălalt.
Prin Transilvania, mamele "scuteau" fiecare cămașă nouă cu care își îmbrăcau copiii, lăsând mai înainte să cadă un cuțit cu vârful în jos prin aceasta. În alte regiuni românești, era tradiția să se treacă de trei ori cu foarfecele cu care fusese croită prin prima cămașă a unui copil, astfel încât acesta să fie sănătos ca foarfecele.
În Suceava, ca să-și înțarce pruncul, mama își îmbrăca o cămașă cu gura la spate și glăsuia ritual, "Cum am întors cămașa, așa să se întoarcă copilul de la țâță".
Superstiții despre chiloți
Cineva care strănuta în casa unui mort trebuia să își rupă o bucățică din cămașă pentru a nu ajunge și el, curând, pe lumea cealaltă!
Când murea o fată mare, era îmbrăcată cu o cămașă cusută cu ață neînnodată. Dacă ața ar fi fost înnodată, ursitul ei urma să nu se mai însoare niciodată.
Pentru majoritatea românilor, o cămașă îmbrăcată pe dos le semnala că le va merge rău, că norocul li se va întoarce spre ghinion, că sunt urâți de lume, ori că se va schimba vremea. Bucovinienii erau de o altă părere, afirmând că așa ceva îndepărtează răul de la tine; în plus, ei credeau că pentru a determina un bărbat să înceteze să se sfădească, ocărască și a-i lua pe alții la bătaie, trebuia să-i iei o cămașă, să-i închizi toți nasturii și să-i legi mânecile la spate!
În ritualuri străvechi de alungare a grindinei, se întorcea pe dos o cămașă de cânepă, și se dădea glas unui descântec special.
Pentru a feri copiii de coșmaruri, sperieturi în somn, mamelor li se indica să nu întoarcă pe dos cămășile pruncilor lor.
Pe de altă parte, în zona Tecuciului, mamele erau sfătuite să își poarte cămașa pe dos dacă voiau cu tot dinadinsul să-și înțarce copiii! Totodată, aici nu era de bun augur să se coasă o cămașă duminica, că nu-i coși mințile celui ce urma să o îmbrace; puteai face, totuși, asta, dacă îi dădeai acestuia să țină în gură câteva fire de destrămătură.
Se spunea că sugarii care mureau se preschimbau în îngeri. De aceea, li se tăia de sus până jos cămașa înainte de înmormântare, ca să poată zbura spre ceruri!
Vâlcenii erau încredințați că pentru a fi norocos, atunci când îmbrăcai o cămașă nouă, erau musai să treci prin ea niște bani. Doljenii spuneau că pentru a fi sănătos ca fierul, trebuia să bagi de trei ori un fier printr-o cămașă nouă.
Tot în Vâlcea, gura de cămașă era bună sâmbătă pentru crescut porcii, și nu se tăia sau urzea marțea ori sâmbătă ca să nu facă a moarte! De asemeni, dacă se încurcă ața la coaserea unei cămăși, însemna că cel căruia i se croia aceasta era fudul!
Și sucevenii ziceau că o cămașă croită sâmbăta aduce moarte celui care o purta.
O fată care spăla cămăși șise uda cu această ocazie pe straie era sortită, pare-se, să aibă un soț bețiv.
Se obișnuia că mireasa să dea în dar soacrei sale o cămașă fără gură, astfel încât soacră-să să nu aibă gură în casa ei, să o lasă să-și vadă de propria gospodărie.
În magia românească, există credința că vrăjitoarele care descântă țin în mâna stângă o căiță sau cămașa unui strigoi. În același timp, se zicea că solomonarul se năștea într-o cămașă vrăjită, ce-i dăruia putere peste balauri.
Surse principale:
- Max Cryer: Superstitions: and why we have them
- Edwin Miller Fogel: Beliefs and Superstitions of the Pennsylvania Germans
- Cora Linn Morrison Daniels, Charles McClellan Stevens: Encyclopaedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Douglas Hill: Magic and Superstition
- Artur Gorovei: Credinti și superstiții ale poporului român
- Antoaneta Olteanu: Școala de solomonie
Hainele și încălțămintea în superstiții, legende, tradiții
Superstiții despre cămașă
Reviewed by Diana Popescu
on
ianuarie 25, 2020
Rating:
Reviewed by Diana Popescu
on
ianuarie 25, 2020
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu