Superstiții despre săpun
În acest zile, când reînvățăm, ne readucem în minte importanța spălării pe mâini, m-am simțit îmboldită să continui seria articolele mele despre superstiții cercetând, de această dată, pe cele legate de săpun.
În occident, se spunea că săpunul scade, până pe punctul să dispară, când îl prepari în casă, într-o noapte în care luna nu se vede pe cer. Ca să fie bun, este indicat să se fie făcut numai când este vreme bună, ziua ori noaptea. Oricum, cel mai bun, mai tare, pare să fie zămislit când e Luna plină.
Un săpun excelent se prepară, chipurile, prin fierberea sa în apa topită din zăpada din martie.
Se credea că săpunul este un cadou nepotrivit, cu ghinion, întrucât ar "spăla" prieteniile, le-ar pune punct.
În regiunile deluroase ale Scoției, era, de asemeni, de rău augur să scapi pe jos un săpun, alunecându-ți din mâini. În superstițiile altor popoare acest fapt era chiar un semn prevestitor de moarte!
Albanezii erau de părere că atunci când iei un săpun din mâna unei persoane, vei avea curând o ceartă cu ea.
Superstiţii despre spălatul rufelor
La turci, săpunul dat altcuiva nu se ținea în palmă, ci pe partea superioară a mâinii.
Grecii aveau credința că este cu ghinion să împrumuți cuiva seara un săpun.
Pe de altă parte, ruperea în două a unui săpun era un semn de despărțire.
În Devonshire, Anglia, se zicea că după ce o mireasă părăsea locuința părinților ei pentru a pleca în luna de miere, pragul sau treptele ușii de la intrarea în casă trebuiau să fie curățate de ei cu apă și săpun, astfel încât să șteargă urmele pașilor fetei și ca ea să aibă o căsnicie fericită!
La români, se obișnuia să se pună sub capul unui mort pe lângă un pieptene, un ac, și un săpun, astfel încât acesta să aibă pe lumea cealaltă cu ce se pieptăna, cu ce coase și cu se spăla.
Vâlcenii susțineau că, atunci când faci săpun în casă, nu e de mirare să îți curgă sânge din nas. Tot ei, aveau impresia că după producerea săpunului în gospodărie și așezarea lui pe o poliță, în caz că se crăpa, era rău de moarte.
Tecucenii spuneau că în eventualitatea scăpării săpunului în cenușă e rău de purici.
Și doljenii sfătuiau să nu iei săpunul din mâna altcuiva ca nu cumva să te cerți cu cineva.
Surse principale:
- William Carroll: Superstitions: 10,000 You Really Need
- Mona A. Radford, Edwin Radford: Encyclopedia of Superstitions
- Diagram Group: Superstitions
- Cora Linn Morrison Daniels, Charles McClellan Stevens: Encyclopaedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Artur Gorovei: Credinți și superstiții ale poporului român
În occident, se spunea că săpunul scade, până pe punctul să dispară, când îl prepari în casă, într-o noapte în care luna nu se vede pe cer. Ca să fie bun, este indicat să se fie făcut numai când este vreme bună, ziua ori noaptea. Oricum, cel mai bun, mai tare, pare să fie zămislit când e Luna plină.
Un săpun excelent se prepară, chipurile, prin fierberea sa în apa topită din zăpada din martie.
Se credea că săpunul este un cadou nepotrivit, cu ghinion, întrucât ar "spăla" prieteniile, le-ar pune punct.
În regiunile deluroase ale Scoției, era, de asemeni, de rău augur să scapi pe jos un săpun, alunecându-ți din mâini. În superstițiile altor popoare acest fapt era chiar un semn prevestitor de moarte!
Albanezii erau de părere că atunci când iei un săpun din mâna unei persoane, vei avea curând o ceartă cu ea.
Superstiţii despre spălatul rufelor
La turci, săpunul dat altcuiva nu se ținea în palmă, ci pe partea superioară a mâinii.
Grecii aveau credința că este cu ghinion să împrumuți cuiva seara un săpun.
Pe de altă parte, ruperea în două a unui săpun era un semn de despărțire.
În Devonshire, Anglia, se zicea că după ce o mireasă părăsea locuința părinților ei pentru a pleca în luna de miere, pragul sau treptele ușii de la intrarea în casă trebuiau să fie curățate de ei cu apă și săpun, astfel încât să șteargă urmele pașilor fetei și ca ea să aibă o căsnicie fericită!
Superstiții românești despre săpun
La români, se obișnuia să se pună sub capul unui mort pe lângă un pieptene, un ac, și un săpun, astfel încât acesta să aibă pe lumea cealaltă cu ce se pieptăna, cu ce coase și cu se spăla.
Vâlcenii susțineau că, atunci când faci săpun în casă, nu e de mirare să îți curgă sânge din nas. Tot ei, aveau impresia că după producerea săpunului în gospodărie și așezarea lui pe o poliță, în caz că se crăpa, era rău de moarte.
Tecucenii spuneau că în eventualitatea scăpării săpunului în cenușă e rău de purici.
Și doljenii sfătuiau să nu iei săpunul din mâna altcuiva ca nu cumva să te cerți cu cineva.
Surse principale:
- William Carroll: Superstitions: 10,000 You Really Need
- Mona A. Radford, Edwin Radford: Encyclopedia of Superstitions
- Diagram Group: Superstitions
- Cora Linn Morrison Daniels, Charles McClellan Stevens: Encyclopaedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- Artur Gorovei: Credinți și superstiții ale poporului român
Superstiții despre săpun
Reviewed by Diana Popescu
on
martie 26, 2020
Rating:
Niciun comentariu: