Hârtia igienică: Istorie și simbol al Covid-19

De ce ajuns banala hârtie igienică să reprezinte un simbol al Covid-19 și care este istoria sa? Numeroși oameni din Occident și-au făcut stocuri impresionante cu suluri de hârtie igienică, practic și-au umplut casele cu ele,  în decursul crizei noului coronavirus, iar românii au încercat să nu fie mai prejos, având în vedere că, acum vreo săptămâna, nu le-am găsit în aproape nici un magazin, supermarket (din fericire au revenit pe rafturi!). 

Astfel, umila hârtie igienică a ajuns să devină un simbol al Covid-19, al panicii create de acest virus, fiind prezentă în tot felul clipuri video cu jonglerii ale sportivilor, mai cu seamă ale fotbaliștilor.

Goana după hârtia igienică (ironic, asemănătoare a celei după aur) poate fi interpretată ca un simptom al comportamentului paranoic, de frică copleșitoare, ce a pus stăpânire peste omenire.

Mai nimeni nu știe la ce să se aștepte în circumstanțele create de Covid-19, așa că oamenii, în special cei neinformați, se străduiesc să își recâștige cumva controlul asupra existenței lor. Cu hârtie igienică, spirt, drojdie, și altele!

De asemeni, când măștile și substanțele dezinfectante nu mai pot fi găsite, aproape fiecare persoană se agață de o altă soluție, aparent salvatoare, mântuitoare!

Un psiholog din Vest a ajuns, în acest context, să declare că hârtia igienică s-a înălțat la rangul de simbol al siguranței, al luptei contra coronavirus.

Scurtă istorie a hârtiei igienice

În cercetările arheologice, s-a constatat că în minele de sare din apropierea localității Hallstadt, din zona Salzkammergut, Austria, se utilizau frunzele de brusture în locul hârtiei igienice încă din Epoca Bronzului. Chiar și în prezent, în Bavaria, unele persoane folosesc în acest scop frunzele unei plante medicinale numite "Arschwurzen".

Masca care ne protejează față de noul coronavirus | Covid-19

În China, în secolul al VI-lea, un învățat atenționa că "Hârtiile pe care sunt consemnate citatele și comentariile celor cinci înțelepți clasici nu trebuie să fie utilizate la toaletă!"

În 1393, Curtea Imperială chinezească din Najing s-au consumat, potrivit istoricilor, circa 720.000 de bucăți de hârtie de toaletă, fiecare măsurând 61x92 cm. Numai împăratului Hongwu și familiei sale le-au trebuit cam 15.000 de bucăți din ceea ce se descria a fi "o hârtie foarte fină și parfumată"!

În Europa medievală, pentru a se șterge la fund, oamenii făceau apel la cârpe vechi, petice textile, grămăjoare sferice lână. Uneori, și pe plaiurile românești (chiar și în secolul XX), se făcea recurs în această privința la mușchi, frunze, fân și paie.

Anvergura luată de publicații și producția tot mai mare de hârtie a reprezentat un prag de cotitură în astel de produse sanitare pentru WC. Deși le făcea o plăcere anume, deosebită, să se șteargă la fund cu ziarele de până 1989, în care pe fiecare pagină trona Ceaușescu, nu se jenează nici azi,  îndeosebi la țară, să fac uz la privată de tot felul de alte jurnale sau publicații gratuite pe care le găsesc la ușă ori la poartă din partea unor mari lanțuri de supermarketuri!

Literatura pandemiei: O listă cu cărți de citit în vreme de Covid-19