Superstiții despre Florii
Acest articol se adaugă unuia mai vechi, Duminica de Florii - superstiții, tradiții și obiceiuri, având scopul de a-l completa, relevând alte revelatoare, interesante credințe românești din străbuni despre această sărbătoare minunată.
De-a lungul săptămânii dinaintea sărbătorii de Florii, nu se semăna nimic și nu se puneau în grădina zarzavaturi, din credința că acestea nu se vor prinde în pământ. Nu se plantau nici pomi, spunându-se că vor face numai flori, nu și fructe. Femeile sucevene strângeau din pădure țâța vacii, o plantă ce o dădeau de mâncare vacilor, ca să dea belșug de lapte.
În aceleași zile, în Bucovina nu se torcea întrucât morții așteptau la porțile raiului și le curgeau balele după pomana așteptată. În Banat, se aeriseau toate veștmintele, iar fetele aduceau afară din casă și așezau sub un păr altoit o oglindă, alături de cămașa cu care urmau să se îmbrace în dumnica de Florii, peste care să răsară soarele a două zi și să le încarce cu puterea de a fi folosite pentru farmece de dragoste și sănătate.
Dacă voiai ca florile să nu lise strice, să dea rod, era necesar ca atunci când te întorceai de la biserică în ziua de Florii să-ți ungi toți pomii cu colivă!
Dacă ramurile de cireș, vișin, măr, s.a., care se puneau în ziua de Sfânta Varvara în oale cu apă înfloreau până la dumnica Floriilor, se vestea un an bogat, îmbelșugat.
Mărțișoarele sfințite erau înghițite de unii în ziua de Florii pentru a scăpa de gâlci, dureri de gât în decursul anului sau erau folosite pentru a atinge cu ele vitele, astfel încât acestea să fie sănătoase, frumoase.
Oamenii legau primăvara câteva vițe de vie cu ramuri de salcie de la Florii astfel încât podgoriile să le fie ferite de piatră, grindină.
Bucovinenii recomandau ca crenguțele de lozie, adică salcie, și mățișoarele salciei aduse de Florii de la biserică, să nu fie introduse în casă, ci să fie ținute afară, sub streșina acesteia. În timp de furtună, se afumă casa cu mâțișorii aceștia,ca să nu fie lovită de fulger.
Ialomițenii, făceau cercuri, coronițe din rămurelele de salcie, și le puneau la icoană, pentru a fi aprinse când fulgerea și trăznea și rămânea cineva singur în casă.
În Dolj, fetele mari își dădeau cu mlădițe de salcie prin păr în duminica de Florii ca să le crească părul, iar agricultorii le încingeau la brâu ca să nu fie afectați de dureri de spate la secerat.
În Banat, cu ocazia duminicii Floriilor, în fiecare casă se făcea un colac (numit "văcăreață") din făina cea mai bună, care nu era adus la biserică și era mâncat numai din cei din familie, punându-i-se deoparte bucăți din el unui membru al acesteia care nu este prezent.
Copiilor sătui de ouă în ziua de Paște se obișnuia să li se dea să mănânce pește rămas de la Florii sau de la Blagoveştenie.
Surse principale:
Simion Florea Marian: Sărbătorile la Români: studiu etnografic, Volumul 2
Artur Gorovei: Credinți și superstiții ale poporului român
Romulus Bogdan Antonescu: Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești
Citate despre Duminica de Florii
De-a lungul săptămânii dinaintea sărbătorii de Florii, nu se semăna nimic și nu se puneau în grădina zarzavaturi, din credința că acestea nu se vor prinde în pământ. Nu se plantau nici pomi, spunându-se că vor face numai flori, nu și fructe. Femeile sucevene strângeau din pădure țâța vacii, o plantă ce o dădeau de mâncare vacilor, ca să dea belșug de lapte.
În aceleași zile, în Bucovina nu se torcea întrucât morții așteptau la porțile raiului și le curgeau balele după pomana așteptată. În Banat, se aeriseau toate veștmintele, iar fetele aduceau afară din casă și așezau sub un păr altoit o oglindă, alături de cămașa cu care urmau să se îmbrace în dumnica de Florii, peste care să răsară soarele a două zi și să le încarce cu puterea de a fi folosite pentru farmece de dragoste și sănătate.
Dacă voiai ca florile să nu lise strice, să dea rod, era necesar ca atunci când te întorceai de la biserică în ziua de Florii să-ți ungi toți pomii cu colivă!
Dacă ramurile de cireș, vișin, măr, s.a., care se puneau în ziua de Sfânta Varvara în oale cu apă înfloreau până la dumnica Floriilor, se vestea un an bogat, îmbelșugat.
Mărțișoarele sfințite erau înghițite de unii în ziua de Florii pentru a scăpa de gâlci, dureri de gât în decursul anului sau erau folosite pentru a atinge cu ele vitele, astfel încât acestea să fie sănătoase, frumoase.
Oamenii legau primăvara câteva vițe de vie cu ramuri de salcie de la Florii astfel încât podgoriile să le fie ferite de piatră, grindină.
Bucovinenii recomandau ca crenguțele de lozie, adică salcie, și mățișoarele salciei aduse de Florii de la biserică, să nu fie introduse în casă, ci să fie ținute afară, sub streșina acesteia. În timp de furtună, se afumă casa cu mâțișorii aceștia,ca să nu fie lovită de fulger.
Ialomițenii, făceau cercuri, coronițe din rămurelele de salcie, și le puneau la icoană, pentru a fi aprinse când fulgerea și trăznea și rămânea cineva singur în casă.
În Dolj, fetele mari își dădeau cu mlădițe de salcie prin păr în duminica de Florii ca să le crească părul, iar agricultorii le încingeau la brâu ca să nu fie afectați de dureri de spate la secerat.
În Banat, cu ocazia duminicii Floriilor, în fiecare casă se făcea un colac (numit "văcăreață") din făina cea mai bună, care nu era adus la biserică și era mâncat numai din cei din familie, punându-i-se deoparte bucăți din el unui membru al acesteia care nu este prezent.
Copiilor sătui de ouă în ziua de Paște se obișnuia să li se dea să mănânce pește rămas de la Florii sau de la Blagoveştenie.
Surse principale:
Simion Florea Marian: Sărbătorile la Români: studiu etnografic, Volumul 2
Artur Gorovei: Credinți și superstiții ale poporului român
Romulus Bogdan Antonescu: Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești
Citate despre Duminica de Florii
Superstiții despre Florii
Reviewed by Diana Popescu
on
aprilie 11, 2020
Rating:
Reviewed by Diana Popescu
on
aprilie 11, 2020
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu