Superstiții despre ghemul de ață

Superstițiile și credințele despre ghemul de ață din diverse regiuni ale lumii sunt asociate mai ales cu norocul și ghionul, firul vieții, continuitatea dintre viață și moarte și practici de ghicire a viitorului în dragoste.

Dacă arunci un ghem cu ață într-o apă repede curgătoare, nu vei duce lipsă de ață în decursul unei călătorii sau chiar de-a întregii tale vieți.

Evită cu orice preț să-ți infingi acele într-un ghem cu ață astfel încât ghinionul să nu urmărească vreo persoană care poartă straie făcută cu acea ață.

Pentru a întrezări cum va arăta viitorul lor soț, fetele aruncau în văzduh un ghem de ață în noaptea din Ajunul Crăciunului. Forma luată de ața căzută pe pământ le sugera cum va arăta fața bărbatului lor.

În Irlanda, femeile nemăritate azvarleau la miezul nopții de Halloween în fundul unui cuptor de var un ghem de ață ținându-l de un capăt al său. Dacă una trăgea de capătul de ață, și ghemul nu era prins de nimic, înseamnă că va muri necăsătorită. Dacă o alta simțea că ghemul opunea rezistență, spunea "Cine trage de ghemul meu?", iar în acea clipă se presupunea că viitorul ei soț îi va spune numele lui sau chiar se va înfățișa înaintea ei. Se povestea, uneori, că în locul soțului se ivea un demon, ceea ce-i indica bietei fete că va muri în curând. 

Într-o altă varianta a acestei profeții de dragoste, o femeie arunca în noaptea de Halloween, de la geamul dormitorului său, un ghem de ață, urmând apoi aceleași proceduri ca mai sus.

Într-un mormânt străvechi din Peru s-a descoperit lângă trupul unei femei o bucată de țesătură neterminată cu ațe de diverse culori, încă strălucitoare. Un ac dintr-un ghimpe era înfipt în țesătură, iar lângă aceasta se găseau mai multe ghemuri de ață. Aceste lucruri fuseseră lăsate lângă decedată din credința că își va putea relua treaba, își va continua țeserea într-o viață următoare.

Folcloristul român Iuliu A. Zanne consemna: „Ursitoarele torc, pentru fiecare om, câte un ghem. Ghemele se deosebesc după mărimea lor și după tăria firului. Când trebuie să se nască cineva, ursitoarele iau, la întâmplare, din grămada de gheme, unul, și se duc cu el la naștere, de-l hărăzesc noului născut. Dacă acesta are noroc, ghemul este mare și cu firul trainic. Ursitoarele desfac firul acestui ghem mai iute sau mai încet și astfel se mai scurtează sau se mai lungește viața omului. Când omul trebuie să moară înainte de vreme, ursitoarele îi taie firul vieții“.

În superstițiile românești, dacă cineva îi dădea în cap cu un ghem de ață unui copil sau i-l punea pe cap, copilul risca să nu mai crească!

În Ialomița, când făceai un ghem era bine să înșiri ața pe o bucățică de pâine, astfel încât să o mănânci pe lumea cealaltă.

În Vâlcea, era de rău augur să faci vreun ghem seara, întrucât așa cum se învârtea ghemul, la felul începeau să ți se învârtească vitele prin curte.

Tot printre vâlceni, în seara de Sfântul Vasile, fetele și flăcăii își ghiceau ursitul / ursita într-un joc în care puneau sub o strachină diverse obiecte. Cine lua de sub ea un cărbune urma să se căsătorească cu cineva tuciuriu la față; cine nimerea un porumb, sare ori făină, era sortit să aibă un partener de viață bogat; cine dădea sub strachină de o oglindă, avea să se cunune cu cineva frumos și fudul; iar cine nimerea un ghem, era menit să aibă un tovarăș de cuplu gușat!

Superstiţii despre cusut, ace şi foarfeci