Brândușa de toamnă: Legende și superstiții
Brândușa de toamnă, cu denumirea științifică de Colchium autumnale, numită și șofran de pajiște sau "doamna dezbrăcată", este o plantă cu toxică, ce înflorește în septembrie - octombrie, și se aseamănă cu adevăratele branduse, dar este membră a familiei Colchicaceae, spre deosebire de brândușă, ținând de familia Iridaceae.
Porecla de "doamna dezbrăcată" derivă din faptul că florile sale răsar din pământ cu mult timp înainte să-i apară frunzele. În ciuda numelui asumat de "șofran de pajiște", această plantă nu este o sursă de șofran, care se obține din Crocus sativus.
Termenul de Colchium i-a fost dat de Carl Linnaeus (botanist, zoolog și medic suedez din secolul al XVIII-lea), după Colchis, un regat sau o regiune din zona Marii Negre, la sud de munții Caucazului, Georgia din zilele noastre.
Brândușa de toamna este asociată cu Persefona (Persephone), care se ducea în lumea subpământeană toamna, pentru a reveni pe pământ primăvara.
În antichitate, se credea că era numită "mysteria", întrucât e posibil să fi fost folosită în Misterele Eleusine.
Potrivit unei legende, această floare s-ar fi născut din sângele vărsat pe țărână al lui Prometeu înlănțuit ori crucificat.
Conform alteia, vrăjitoarea Medeea, fiica regelui Colchidei, ar fi utilizat-o în preparea unor substanțe, poțiuni, atât otrave mortale, cât și elixiruri de redăruire a tinereții. Într-o vestită legendă grecească, Iason (Jason), aflat în căutarea Lânii de Aur, ar fi întâlnit-o pe Medeea, care i-ar fi făcut un unguent cu care să-și frece membrele, scutul și sulița, astfel încât să poată să înhame la carul său doi tauri ce aruncau flăcări prin gurile lor.
Colchicina, toxina brandușei de toamnă, letală în doze mari, a fost întrebuințată la finele secolului al XIX-lea de faimoasa criminală în serie Catherine Wilson, ultima femeie care a fost spânzurată în public în Anglia. Oricum, cColchicina s-a constatat că provoacă vomitări, crampe abdominale, diaree severă, aceste simptome fiind urmate de deficiențe, disfuncțiuni respiratorii, renale și cardiace.
În superstiții, brândușa de toamnă se considera că este guvernată de Saturn (sau Pluton), era planta lui Hecate, un mesager al toamnei și era folosită ca o protecție față de spiritele rele, și în ritualuari, descântece de moarte.
Rădăcina sau bulbul acesteia se purta la gât ca o amuletă în vremurile ciumei.
Floarea de brândușă – Legendă, mit, simbol
Porecla de "doamna dezbrăcată" derivă din faptul că florile sale răsar din pământ cu mult timp înainte să-i apară frunzele. În ciuda numelui asumat de "șofran de pajiște", această plantă nu este o sursă de șofran, care se obține din Crocus sativus.
Termenul de Colchium i-a fost dat de Carl Linnaeus (botanist, zoolog și medic suedez din secolul al XVIII-lea), după Colchis, un regat sau o regiune din zona Marii Negre, la sud de munții Caucazului, Georgia din zilele noastre.
Brândușa de toamna este asociată cu Persefona (Persephone), care se ducea în lumea subpământeană toamna, pentru a reveni pe pământ primăvara.
În antichitate, se credea că era numită "mysteria", întrucât e posibil să fi fost folosită în Misterele Eleusine.
Potrivit unei legende, această floare s-ar fi născut din sângele vărsat pe țărână al lui Prometeu înlănțuit ori crucificat.
Conform alteia, vrăjitoarea Medeea, fiica regelui Colchidei, ar fi utilizat-o în preparea unor substanțe, poțiuni, atât otrave mortale, cât și elixiruri de redăruire a tinereții. Într-o vestită legendă grecească, Iason (Jason), aflat în căutarea Lânii de Aur, ar fi întâlnit-o pe Medeea, care i-ar fi făcut un unguent cu care să-și frece membrele, scutul și sulița, astfel încât să poată să înhame la carul său doi tauri ce aruncau flăcări prin gurile lor.
Colchicina, toxina brandușei de toamnă, letală în doze mari, a fost întrebuințată la finele secolului al XIX-lea de faimoasa criminală în serie Catherine Wilson, ultima femeie care a fost spânzurată în public în Anglia. Oricum, cColchicina s-a constatat că provoacă vomitări, crampe abdominale, diaree severă, aceste simptome fiind urmate de deficiențe, disfuncțiuni respiratorii, renale și cardiace.
În superstiții, brândușa de toamnă se considera că este guvernată de Saturn (sau Pluton), era planta lui Hecate, un mesager al toamnei și era folosită ca o protecție față de spiritele rele, și în ritualuari, descântece de moarte.
Rădăcina sau bulbul acesteia se purta la gât ca o amuletă în vremurile ciumei.
Floarea de brândușă – Legendă, mit, simbol
Brândușa de toamnă: Legende și superstiții
Reviewed by Diana Popescu
on
septembrie 07, 2020
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu