Ce este sindromul cabanei și cum se manifestă în perioada Covid-19

Sindromul cabanei sau febra cabanei este adeseori asociat cu confruntarea cu o vreme rea, ploioasă sau geroasă, cu ninsoare din abundență, în decursul unui weekend. În realitate, așa cum se petrece și în perioada marcată de Covid-19, apare ori de câte ori ne simțim izolați sau deconectați de lumea exterioară. 

Sindromul ori febra cabanei dă naștere unor simptome sau emoții ale unor oameni care sunt nevoiți să stea închiși în casa lor un mare interval de timp. Acest lucru poate fi provocat de o varietate de circumstanțe, precum un dezastru natural, lipsa posibilității de transport, sau chiar distanțarea socială determinată de o pandemie.

Ce este sindromul cabanei?

În expresiile populare, sindromul cabanei este folosit pentru a explica simțămintele de plictiseală ori apatie în cazul în care suntem închiși în interiorul unei clădiri vreme de ore sau zile. Nu acestea sunt, de fapt, adevăratele simptome.                       

De fapt, sindromul cabanei constă dintr-o serie de emoții negative și senzații de nefericire prin care trec oamenii atunci când se simt părăsiți ori în lipsa de contact cu lumea exterioară.

Astfel de sentimente de izolare și singurătate se întâmplă mai cu seamă în vremuri de distanțare socială, autocarantină, de-a lungul unei epidemii, sau adăpostirii într-un loc din pricina vremii vitrege.

Simptomele sindromului cabinei

- Neastâmpăr, agitație

- Motivație scăzută

- Iritabilitate

- Lipsă de speranța

- Dificultăți în concentrare

- Neregularități ale somnului, incluzând un somn excesiv sau dificultăți în a adormi

- Greutatea de a te trezi

- Letargie

- Neîncredere în oamenii din jur

- Nerăbdare

- Tristețe ori depresie constantă.

Cum scăpăm de sindromul cabanei?

Deși nu este recunoscut ca o afecțiune psihologică, experții în sănătatea mentală ii pot recunoaște semnele și pot recomandă metode de tratare a acestui sindrom.

Iată câteva idei pentru a scăpa de el:

- Petrece cât mai mult timp în aer liber, ceea ce îți poate îmbunătăți starea de spirit, reduce stresul, mări simțământul de bunăstare psihică, mentală, sufletească.

- Dacă ești nevoit să stai mai multă vreme în izolare este musai să încerci să îți deschizi cât mai des ferestrele pentru a-ți împrospăta aerul din camere, să le dai de mâncare pe pervazurile exterioare ale ferestrelor unor păsări ce-ți pot alungă sentimentul de solitudine, să te îngrijești de cât mai multe flori din ghivece, să îți creezi o rutină din curățarea, punerea la punct a interiorului casei.

- Conectarea, în special în timp real, cu prieteni colegi, cunoscuți, pe rețele sociale de pe internet, precum Facebook.

- Intrarea în legătură, online, cu persoane care se află în aceeași situație ca și tine.

- Exprimarea, punerea în valoare a unor talente, resurse creative ale tale, inclusiv artistice.

- Citirea unor cărți sau vizionarea unor filme bune pentru care nu ai avut timp până acum.

- Impunerea unui program regulat de exerciții fizice sau yoga.

Hârtia igienică: Istorie și simbol al Covid-19