Superstiții despre chelie și căderea părului

 Chelia sau calviția, urâtă, detestată, temută, până nu demult, ajunsă cumva la modă în zilele noastre, a inspirat și inspiră încă numeroase superstiții despre cauzele sale, modul de prevenire a ei și posibilității regenerării părului.

Potrivit unei credințe mai vechi răspândite în America și Europa, chelirea ar putea fi întârziată sau împiedicată prin tunderea scurtă a părului și, apoi, arderea ușoară a capetelor tăiate ale firelor de păr. O metodă și mai radicală, pe trend, cum spuneam, în prezent, ar fi tunsul zero!

Pentru încetinirea chelirii, un bărbat era odinioară sfătuit să-și bage în nări frunze de ciclama, să spele pe cap cu ceai de salvie, sau să -și presare pe cap semințe de pătrunjel de trei ori pe an.

Alte metode insolite, ba chiar șocante, constau din masarea pielei capului cu ceapă, urmată de ungerea sa cu miere, frecarea dintre unghiile degetelor mâinilor, rămânerea cât mai frecvent cu capul descoperit sub ploaie, renunțarea la pălării (mai alese la cele îndesate pe cap), compresele puse pe scalp din găinaț de gâscă, sos al mâncării de fasole ori osânză de urs!    

                                

În Indiana, SUA, se credea că un bărbat cu tendința de a cheli trebuia să-și dea jos barba și mustățile, astfel încât să permită cât mai multor nutrienți să se îndrepte spre cap!

La moldoveni, se spunea că e musai să arzi părul care-ți cade din păr că nu cumva să-l mănânce păsările și să ajungi să fii chel. 

Prin Suceava era indicat să nu îți pui sita în cap ca să nu faci chelbe. 

În Bucovina, dacă o copilă lingea melesteul (râșnița) cu care se frecase mac, se zicea că va avea un bărbat pleșuv; dacă făcea așa ceva un băiat, urma și el să aibă o nevasta pleșuvă!

Iată și alte superstiții, din foclorul recent...

Supraexpunerea la soare poate determina căderea părului. Radiațiile ultraviolete pot provoca probleme ale pielii, precum accelerarea îmbătrânirii și cancerul acesteia, dar nu stopează funcțiunea foliculilor (învelișurile conjuctive ale rădăcinii părului). Cu toatea astea, expunerea exgerata a fibrelor părului la radiații ultraviolete le poate rupe și le poate face mai predispuse să fie mai slabe, mai încrețite. 

Utilizarea de prea mult șampon. Mulți oameni observă că le cade părul când se piaptănă sau se spală pe cap. De fapt, foliculii părului trec printr-un ciclu de "moarte" și "renaștere" periodic, un proces ce are loc de-a lungul întregii noastre vieți. În fiecare zi pierdem de la 100 la 200 de fire de păr, iar foliculii acestora sunt înlocuiți de alții, care intră apoi în faza de creștere.

Dacă stai mai mult timp în cap părul îți crește, ți se îndesește. Atunci când stăm în cap (dacă și cât de mult timp putem), afluxul de sânge din el crește. Căderea părului nu ține însă de acest aflux, fiind influențat, în schimb, de alți factori, precum vârsta și genetica.

Bărbații chelioși sunt mai puternici, mai virili și mai impunători?

Nivelul înalt de testosteron este asociat cu pierderea părului. De fapt, prin moștenirea noastră genetică, putem avea o sensibilitate mai mare față de  dihidrotestosteron sau DHT (un hormon și o componentă naturală a testoteronului) ce poate cauza căderea părului la bărbați și la unele femei. Pe de altă parte, bărbații care iau testosteron își pot accelera pierderea părului.

Căderea părului provine din partea mamei. Avem, fiecare, circa 200 de gene care regularizează părul și creșterea acestuia. Înglobăm astfel de gene de la ambii părinți, așa că nu este doar "vina" mămicii dacă ajungem să chelim!

Putem regenera foliculii morți. Medicamentația sau terapii prin laser, de exemplu, pot ajuta foliculii să crească mai groși și mai sănătoși, însă, odată ce foliculii sunt morți, singura opțiune de recreștere este transplatarea de păr!

Părul în superstiții și legende