9 decembrie: Ziua Internațională de Comemorare și Demnitate a Victimelor Crimei Genocidului și Prevenției acestei Crime

 9 decembrie marchează anual Ziua Internațională de Comemorare și Demnitate a Victimelor Crimei Genocidului și Prevenției acestei Crime, precum și aniversarea Convenției de Prevenire și Pedepsire a Crimei Genocidului ("Convenția Genocidului") din 1948, cel dintâi tratat al drepturilor umane adoptat de Adunarea Generală a ONU. 

Convenția Genocidului

Această convenție definește, în articolul 2, genocidul drept "oricare dintre următoarele fapte comise cu intenția de a distruge, cu totul sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios...", incluzând:

- Omorârea membrilor unui grup.

- Provocarea unui serios rău fizic sau mental membrilor grupului.

- Generarea deliberată pentru grup a unor condiții de viață menite să ducă la distrugerea sa fizică totală ori parțială. 

- Impunerea de măsuri având intenția de a împiedica nașterile în cadrul grupului.

- Transferarea forțată a copiilor unui grup spre un alt grup.    

                          

Convenția confirmă că genocidul, indiferent dacă este comis în timp de pace sau de război, este o crimă potrivit legii internaționale pe care statele semnatare ale convenției s-au angajat să "o prevină și să o pedepsească" (articolul 1). 

Prevenirea Genocidului

Pentru a se preveni genocidul și conflictele genocidale, este important să li se înțeleagă cauzele cele mai adânci. În vreme ce conflictele au numeroase cauze, conflicul genocidal este bazat pe identitate. Genocidul și atrocitățile asociate cu acesta tind să se petreacă în societăți cu diverse grupuri naționale, rasiale, etnice ori religioase care sunt angrenate în conflicte corelate cu identitatea. Astfel de conflicte nu sunt determinate, pur și simplu, de diferențe în identitate, fie reale sau numai percepute, dar și de contradicții, diferențe a ale accesului la putere și avere, servicii și resurse, angajări, oportunități de dezvoltare, cetățenie, drepturi și libertăți fundamentale. Aceste conflicte sunt alimentate de discriminare, discursuri de ură incitând la violență și alte violări ale drepturilor umane. 

Responsabilitatea de a proteja

La Summit-ul Mondial din 2005, statele membre ONU s-au angajat să-și protejeze populațiile de genocid, crime de război, purificări etnice și crime împotriva umanității, dar și de incitarea la astfel de acțiuni. Ele au fost de acord că atunci când statele au nevoie de sprijin pentru a-și îndeplini această responsabilitate, comunitatea internațională trebuie să fie gata să le ajute, iar când statele eșuează în mod clar să-și protejeze populațiile de astfel de crime, comunitatea internațională trebuie să fie gata să intre în acțiune, colectiv, în conformitate cu măsurile ONU. Intervenția se petrece, așadar, numai atunci când prevenția eșuează. De aceea, prevenirea este la baza principiului responsabilității de a proteja.