Apofenia, capacitatea de a descoperi secretele lumii?

 Apofenia înseamnă tendința de a zări, descoperi modele sau căi logice în obiecte și situații întâmplătoare. Aceste termen din psihologie a fost introdus de Klaus Conrad, neurolog și psihiatru german, cu semnificația de "găsirea nemotivată a unor conexiuni".

Ne place să aflăm conectări între puncte, evenimente aparent disparate, nu-i așa? Indiferent dacă este vorba despre lucruri sau împrejurări haotice, ne este mai ușor să credem că ele se înscriu într-o anumită direcție, că există legături între ele, care ne poartă către o concluzie, o semnificație... Chiar dacă nu există așa ceva! 

Numai prin faptul că ne uităm spre cer și distingem diverse forme în nori ori în perspectiva unor munți de departe, ne lăsăm, uneori, imaginația slobodă! 

Apofenia nu este limitată numai la așa ceva. Poate include perceperea unui sens într-o serie de informații nesemnificative. Chiar gândul că există o conexiune între diverse evenimente din viața noastră poate constitui un caz de apofenie.    

                                  

Apofenia poate fi considerată atât o binecuvântare, cât și un blestem. Această ne poate imboldi să explorăm noi lucruri, dar ne poate și deruta, rătăci de pe drumul cel bun. Ea izvorăște din faptul că noi, oamenii, nu ne putem opri niciodată să căutăm un înțeles al existenței noastre. Adeseori, credem că orice ni se întâmplă are un motiv anume. Cu toate astea, de cele mai multe ori, tot ce ni se petrece nu este întru totul interconectat însă, totuși, nu încetăm să ne străduim să aflăm o legătură invizibilă între evenimentele din traiul nostru. Aceasta este apofenia!

Sincronicitatea, așa cum a fost definită de Carl Jung, este o formă de apofenie. Conform lui Jung, evenimentele coincidentale care simbolizează ceva sunt semnificative. Michael Sherme, un istoric american al științei, scriitor și sceptic convins se referă la apofenie ca la "tiparitate" (în engleză, "patternicity").

Potrivit acestui psiholog evoluționist, apofenia nu este o eroare în cunoaștere, fiind, mai curând, modalitatea în care este format creierul uman. Tendința de a deriva conexiuni între evenimente aparent neasociate ori tendința de a extrage un înțeles din obiecte sau lucruri întâmplătoare ne poate ajuta să ne avertizeze asupra unui pericol iminent. "Tiparitatea" sprijină omul să facă speculații despre viitorul apropiat, să-i prezică ce se va întâmpla, și să-l determine să decidă în conformitate cursul acțiunilor sale. 

Apofenia poate fi corelată cu creativitatea. În mod interesant, cei predispuși să fantazeze ori să viseze cu ochii deschiși au și înclinația naturală să desprindă tipare, modele, din lucruri întâmplătoare. Într-un studiu al cercetătorului DeYoung și al echipei sale, s-a constatat că nivelul înalt de dopamină poate intensifica apofenia, în vreme ce îngrădește, totodată, funcțiile cognitive. 

Logica, inteligența și gândirea analitică sunt asociate cu emisfera stângă a creierului, în timp ce emisfera dreapta este relaționată cu abilitatea de a recunoaște modele. Astfel, apofenia și inteligența par să aibă o relaționare inversă. Reducerea dominanței emisferei stângi a creierului este corelată cu schizofrenia. De fapt, persoanele cu schizofrenie paranoidă tind să vadă mai mereu modele părând să le indice răul chiar și acolo unde acesta nu există. 

Exemple de apofenie

Un foarte relevant exemplu de apofenie este cel al pasionaților de jocuri de noroc, întrucât ei au impresia că văd modele ale numerelor. Se întâmplă adeseori ca jucătorii să se aștepte la un anumit rezultat deoarece nu s-a petrecut o perioadă de timp îndelungată. 

Intrezărirea de fețe umane sau alte tiparuri pe lună este un alt exemplu obișnuit de apofenie. 

Pe de altă parte, nu doar copiii, ci și unii adulți, se complac a descoperi în nori formele unor anumite animale, vietăți ori obiecte.

Putem tinde să zărim , simboluri, imagini familiare, fețe în praful lăsat în urmă de mașini, în umbre, într-o băutură vărsată pe jos,  în textura pereților și cea a gresiei.

În același timp, putem să ne dezvăluim anumite numere ori șiruri de numere ce se repetă straniu de-a lungul unei zile sau a mai multor zile. De exemplu, cineva se trezește dimineața și descoperă că ceasul indică ora 5:55. Primul număr de telefon pe care-l formează include 555, iar în drumul spre muncă remarcă mai multe mașini cu cifra 5 pe plăcile de înmatriculare. După amiază, când se întoarce acasă, se uită la ceasul său chiar atunci când acesta arată ora 5:55 p.m. Mulți dintre noi încearcă să afle o semnificație din repetiția unui număr. Suntem tentați să credem că acel număr ne transmite ceva important. Și dacă este doar o nevinovată coincidență? Oricum, înclinația naturală a creierelor noastre de a găsi modele ne face să derivăm înțelesuri din ceea ce este aleatoriu. 

Concluzie

Este, așadar, apofenia ceva rău? Desigur că nu! La urma urmei, ce ne-am face fără capacitatea noastră de a gândi? Chiar și ilustre opere de artă au fost rezultatul acesteia. Există o anumită atracție, pentru unii dintre noi, față de lucrările plastice abstracte, fiindcă ne oferă libertatea de a alege ceea ce zărim. Dar, uneori, această libertate poate să ne inducă în eroare, de vreme ce ne provoacă să ne agățăm de lucruri care nu există în realitate!

Mecanismele psihologice năucitoare ale tale și ale celor din jurul tău