10 februarie: Ziua Mondială a Semințelor de Leguminoase
În 2019, la propunerea Burkina Faso, Adunarea Generală a ONU a proclamat, prin rezoluția A/RES/73/251, 10 februarie drept Ziua Mondială a Semințelor de Leguminoase.
Anterior, pe 20 decembrie 2013, ca recunoaștere a a valorii acestor alimente, Adunarea Generală a ONU a proclamat 2016 ca Anul Internațional al Semințelor de Leguminoase ("pulses").
Aceste evenimente au continuat și continuă să contribuie la creșterea conștientizării oamenilor asupra beneficiilor nutriționale și asupra mediului înconjurător furnizate de aceste semințe.
"Pulses" (în limba engleză), așa cum sunt definite de Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură, sunt culturi de legume recoltate numai pentru semințele lor uscate, cum ar fi boabele uscate de fasole, linte și mazăre. Nu sunt incluse printre ele fasolea și mazărea uscată (considerate a fi culturi vegetale), nici semințele utilizate pentru extragerea uleiului (boabe de soia și arahide), și nici cele folosite exclusiv pentru însămânțarea furajelor (trifoi, lucernă).
Valoare nutritivă
Semințele de leguminoase înglobează nu numai nutrienți, ci și un conținut înalt de proteine, ceea ce le face o sursă ideală de proteine în regiuni unde carnea și produsele lactate nu sunt accesibile din punct de vedere fizic sau economic.
Sunt sărace în grăsimi și bogate în colesterol scăzut, și ajută la controlul zahărului din sânge. Datorită acestor calități sunt recomandate de organizații pentru sănătate pentru boli nemolipsitoare precum diabetul și afecțiuni ale inimii. S-u dovedit, de asemeni, a avea o mare contribuție în combaterea obezității.
Securitate alimentară
Pentru micii fermieri, semințele de leguminoase sunt o cultură importantă, întrucât le pot atât vinde, cât și consuma, ceea ce-i sprijină să mențină securitatea alimentară a gospodăriilor lor și să-și creeze stabilitate economică.
Beneficii asupra mediului înconjurător
Proprietățile de fixare a azotului ale semințelor de leguminoase îmbunătățesc fertilitatea solului, ceea ce mărește și extinde productivitatea fermelor. Prin folosirea lor, apar beneficii ale cultivării unor diferite plante, ce promovează biodiversitatea fermelor și solului, ținând, totodată, la distanță, bolile și insectele dăunătoare culturilor.
Mai mult decât atât, acestea pot avea o contribuție notabilă la micșorarea schimbărilor climatice negative prin reducerea de fertilizatori sintetici, a căror folosire excesivă poate fi în detrimentul mediului înconjurător.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu