26 februarie: Ziua Citește un Basm

 Ziua Citește un Basm ne încurajează anual să explorăm mituri, povești mai vechi sau mai noi, de la legendele Fraților Grimm până la legende urbane, în stare să ne călăuzească spre cele mai întunecate zone ale subconștientului și să ne ofere revelații surprinzătoare!

Se zice că basmele ar fi apărut pe lume încă din Epoca Bronzului, cu peste 6.000 de ani în urmă. În cea mai mare parte a istoriei lor au fost transmise pe cale orală, de la o generație la alta.

Origini străvechi ale basmelor pot fi aflate în toată lumea, de la Vikram-Betaal în India, fabulele lui Esop din Grecia antică și "1001 de nopți" în Orientul Mijlociu.             

 

Abia către sfârșitul secolului al XVII-lea până spre începutul secolului al XIX-lea au începute să fie culese din folclor și tipărite, remarcându-se, în acest sens, mai ales Charles Perrault și Frații Grimm. În vreme ce Frații Grimm au intenționat să le prezerve în forma lor pură, documentându-se despre ele de la țărani incapabili să citească ori să scrie, Perrault, Ion Creangă și alții le-au prelucrat pentru a obține efecte literare, artistice. Alți scriitori, precum Hans Christian Andersen au ales să creeze propriile lor povești fantastice.

În prezent, basmele au rămas populare, chiar și prin ecranizarea lor, mai cu seamă în filmele Walt Disney.

Poate că unul dintre cele mai interesante aspecte despre basme este felul cum s-au schimbat în decursul timpului. De exemplu, există pe glob mai multe de 500 de versiuni ale Cenușăresei. Structuri, motive și personaje arhitepale destul de simple au ajuns să fie adaptate și reinterpretate.

Deși, în zilele noastre, le asociem cu literatura pentru copii, ele au origini înnegurate și tulburătoare. Cei mici se simțeau înfiorați la gândul că nici un pădurar nu vine să o salveze pe Scufița Roșie, să o scoată din burta lupului, sau la cel că una din surorile vitrege ale Cenușăresei și-a tăiate degetele de la picior astfel încât acesta să încapă în pantoful pierdut de ea la bal! Începând cu secolul al XVIII-lea, multe astfel de basme au fost ameliorate, modificate, pentru a fi cât mai potrivite pentru copii.

Așa cum se pretinde frecvent, Albert Einstein ar fi spus odată, " Dacă vrei să ai copii inteligenți, citește-le basme. Dacă-ți dorești să fie și mai inteligenți, citește-le și mai multe basme."

Basmele sunt nemaipomenit de valoroase, atât pentru copii, cât și pentru adulți, în cunoașterea lumii în care trăim și ne dezvoltăm capacitatea creativă. Cu întorsăturile și turnurile lor neașteptate, teme consacrate și personaje fabuloase, basmele noastre preferate nu ne relevă numai mecanismele subconștientului nostru individual, ci și elemente fundamentale ale subconștientului colectiv. 

Putem celebra această zi din 26 februarie citind basme de unii singuri sau (cu voce tare) împreună cu copiii ori nepoții noștri, născocind chiar unele inedite, proprii (poate ne putem dezvălui a fi un fel Christian Andersen extraordinar!) sau organizând (nu în perioada de COVID-19) petreceri tematice în cadrul cărora invitații să se costumeze precum personajele lor îndrăgite din basme!

25 februarie: Ziua "Toast" | a Pâinii Prăjite (cu tot felul de ingrediente)