5 martie: Ziua Mondială a Cărții

 Ziua Mondială a Cărții a fost creată pe 23 aprilie de către UNESCO, data de 5 martie fiind aleasă întrucât este cea morții atât a lui William Shakespeare, cât și a lui Garcilaso de la Vega, proeminent cronicar spaniol.

În ciuda faptului că a fost stabilită de UNESCO, în unele țări Ziua Mondială a Cărțîi este marcată în alte zile ale anului, printre acestea fiind Suedia, Marea Britanie și Irlanda.

Unii preferă să citească biografii ale unor oameni celebri, influenți în istorie, precum Napoleon, Mahatma Ghandi sau Martin Luther King. Pe alții ii pasionează romane care le dau fiori reci pe șira spinării, cum ar fi "Frankenstein" al lui Mary Shelley  și "Carrie" al lui Stephen King. Iar alții sunt atrași de opere literare clasice, precum "Mândrie și prejudecată", "Război și pace", "Frații Karamazov" sau "Bătrânul și marea".            

                                    

Indiferent, însă, de ceea ce ne place să citim, un adevăr indiscutabil este că lumea noastră nu ar fi așa cum o știm fără cărți. Ele ne-au educat și inspirat de mii de ani, așa că Ziua Mondială a Cărții are un loc de onoare în cadrul sărbătorilor anuale.

Cărțile sunt mai mult decât simple pagini de hârtie cu cuvinte înscrise pe ele (în cazul cărților digitale, un număr de pixeli de pe un ecran). Ele reprezintă porți, portaluri către alte lumi, indiferent dacă sunt produse ale imaginației, ficțiunii, ori ne vorbesc despre lucruri reale, incredibil de noi sau/și interesante.

Ziua Mondială a Cărții are o conexiune puternică cu școlile și este folosită pe tot globul pentru a-i încuraja pe copii să se dedice lecturii, a le oferi acestora un cât mai mare acces la cărți. Cunoscută și ca Ziua Mondială a Cărții și Copyrighului ori Ziua Internațională a Cărții, această zi are și menirea de a promova publicarea cărților și copyright-ului.

Cărțile nu au fost dintotdeauna așa cum le știm azi, cu coperți lucioase și pagini ușor creme. Când sistemul scrisului a fost inventat în civilizații străvechi, se utilizau tablete de lut în acest scop. 

Mai târziu, omenirea s-a orientat spre papirusuri. În secolul al III-lea, chinezii au fost cei dintâi care au creat ceva asemănător cărților din prezent, consistând din numeroase pagini groase, din bambus, cusute împreună. Apoi, la mijlocul secolului al XV-lea, Johannes Gutenberg a pus la punct presa de tipărit, care a adus cărțile în epoca industrială, făcându-le disponibile aproape oricui voia să le citească.

Cel puțin pe 5 martie ar trebui să ne găsim timp pentru lectură, a începe să scriem sau să citim un roman, o povestire, o nuvelă, o poezie sau o piesă de teatru.

Am putea, cu acest prilej, să le deschidem copiilor pofta spre lectură, citindu-le cu voce tare o carte pasionantă, capabilă să-i captiveze.

Totodată, ne putem înscrie într-un cenaclu, pentru a învăța mai multe despre arta scrisului, a ne citi propriile opere literare, ori a ne pune la încercare abilitățile de critic, interpret al unor texte literare,

4 martie: Ziua Mondială a Ingineriei