11 iulie: Ziua Mondială a Populației
Ziua Mondială a Populației este un eveniment anual, marcat pe 11 iulie, care caută să mărească conștientizarea despre chestiunile globale legate de populație. A fost stabilită de Consiliul Director al Programului de Dezvoltare al ONU în 1982, și a fost inspirată de interesul publicului larg față de Ziua 5 Miliarde de pe 11 iulie 1987, data aproximativă în care populația lumii a ajuns la cinci miliarde de oameni.
Ziua Mondială a Populației a fost sugerată de K. C. Zachariah, care lucra în acea vreme ca demograf senior la Banca Mondială.
Este centrată asupra unor teme precum importanța planificării familiale, egalitatea între genuri, drepturile materne și drepturile omului. Tabloul de bord al Populației Mondiale dă publicității în această zi date globale despre populație, incluzând rata fertilității, egalitatea dintre genuri în urmarea școlii, informații despre sănătatea reproductivă, și multe altele. Împreună, aceste date scot la lumină aspecte majore despre sănătatea și drepturile oamenilor din toată lumea, în special ale femeilor și copiilor.
Tendințe ale Populației Mondiale
Au durat mii de ani pentru ca populația lumii să crească la 1 miliard. Apoi, în circa a doar 200 de ani, a crescut inșeptit. În 2021 a atins pragul de 7 miliarde, în prezent este de aproximativ 7,7 miliarde și se estimează să se mărească la circa 8,5 miliarde în 2030, 9,7 miliarde în 2050, și 10,9 miliarde în 2100.
Această creștere impresionantă a fost generată de mărirea numărului de oameni ce au supraviețuit atingerii vârstei reproductive și a fost acompaniată de schimbări majore în ratele fertilității, urbanizarea crescândă și migrația tot mai accelerată. Aceste tendințe vor avea implicații îndelungate pentru generațiile următoare.
Trecutul recent a adus schimbări enorme în ratele de fertilitate și așteptarea de viață. La începutul anilor 1970, femeile au avut în medie câte 4,5 copii; prin 2015, fertilitatea totală a lumii a scăzut sub 2,5 copii pentru o femeie. În același timp, durata medie globală de viață s-a ridicat de la 64,6 ani la debutul anilor 1990 la 72,6 în 2019.
În plus, lumea este caracterizată de niveluri înalte de urbanizare și intensificare a migrației. 2007 a fost primul an în care mai mulți oameni au trăit în mediul urban decât în cel rural și, până în 2050, 66% din populația mondială va locui în orașe.
Astfel de trenduri afectează dezvoltarea economică, angajările din muncă, distribuirea veniturilor, sărăcia și protecția socială. Totodată, afectează eforturile de asigurare universală a accesului la îngrijire medicală, educație, locuință, salubritate, apă, hrană și energie. Pentru o satisfacere mai sustenabilă a nevoilor oamenilor, creatorii de politici trebuie să înțeleagă câți oameni trăiesc pe planetă, unde se află, ce vârste au și câți vor urma după ei.
În al doilea an de COVID-19, omenirea este într-o stare duală, în care o parte a țărilor ies din recesiunea pandemiei, iar o alta se luptă încă cu coronavirusul pentru că nu are acces la vaccinuri. Pandemia a compromis sisteme de îngrijire a sănătății, îndeosebi în privința sănătății reproductive. De asemeni, a expus și a exacerbat inegalități, violențe bazate pe genuri, riscurile căsătoriei copiilor și mutilări genitale ale femeilor.
10 iulie: Ziua Independenței Energetice Globale
Din această pricină, multe țări și-au arătat îngrijorarea față de schimbarea ratelor fertilității, alarmismul legat de acestea conducând frecvent în trecut la abrogarea drepturilor umane.
Fondul Populației al Națiunilor Unite avertizează asupra răspunsurile politice reacționare care pot fi extrem de dăunătoare când violează drepturile, sănătatea și alegerile oamenilor. Această agenție accentuează că femeile trebuie să fie împuternicite educațional, economic și politic în a-și exercita alegerile asupra trupurilor și fertilității lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu