14 iulie: Ziua de Conștientizare a Rechinului

 Contrar la ceea ce te-ai putea aștepta, obiectivul Zilei de Conștientizare a Rechinului din 14 iulie nu este, anual, cel de a începe să strigi pe o plajă avertismente false despre apariția acestor înotătoare terifiante, un tip de distracție mai mult decât răutăcios!

Asemeni prădătorilor din orice ecosistem, rechinii au un rol esențial în menținerea mărilor și oceanelor sănătoase și productive, însă, diverse amenințări la adresa lor îi fac să fie o specie persecutată și vulnerabilă. Chiar dacă nu este recomandat ca pe 14 iulie să-i dăm o îmbrățișarea călduroasă vreunui rechin, cel puțin putem arăta respect față de această creatură minunată.

      

Acești pești dințoși, asociați strâns cu calcanii, trăiesc în medie 30 de ani, dar unele specii ajung și până la vârsta de 100 de ani. Unul descoperit în Groenlanda avea cel puțin 272 de ani!

Desigur, cea mai distinctivă caracteristică a lor constă din dinții lor ascuțiți, asemeni unor brice. Pot avea până la șapte șiruri de dinți! O altă armă din arsenalul lor este sensibilitatea electrică, în stare să detecteze câmpurile electromagnetice ale altor ființe mai bine decât orice alt animal. Acest lucru le permite să găsească prăzi chiar și atunci când se ascund ori sunt camuflați.

Cu atât de multe specii prezente pe tot globul, nu este de mirare că acești locuitori ai apelor posedă, câteodată, și unele trăsături stranii. De exemplu, rechinul bambus (Chiloscyllium plagiosum) nu poate înota cu adevărat (în loc de asta se împinge pe el însuși de-a lungul nisipului de pe fundul apei cu aripioarele sale).

Pe de altă parte, rechinul gulerat (Chlamydoselachus anguineus) are o durată de sarcina de 3,5 ani. Rechinul cap de ciocan (din genul  Sphyrna) are o vedere de 360 de grade, iar rechinii femele se pot reproduce ocazional prin partenogeneză (formă de dezvoltare a unui organism dintr-un ovul sau dintr-o oosferă nefecundat). 

Rechinii sunt una din cele mai vechi specii de pe pământ, fosile ale acestora demonstrând că navigau în oceane acum, cel puțin, 420 de milioane de ani. Rechinii moderni, din prezent, cutreieră apele de circa 100 de milioane de ani, adică din perioada când existau dinozaurii!

 În zilele noastre sunt peste 500 de specii de rechini, de la micuțul rechin pitic felinar ((Etmopterus perryi) ce ne poate sta lejer într-o palmă, până la giganticul rechin balenă ((Rhincodon typus) ce poate avea o lungime de până la 12 metri.  

Unele culturi, precum cele din Hawai și Insulele Pacificului, au o îndelungată tradiție de respect al acestor impresionanți vânători, înțesată cu mituri și legende. Din nefericire, descrierea obișnuită a acestor creaturi a contribuit semnificativ la teamă față de ele și stigmatul lor.

13 iulie: Ziua Internațională a Rocii

Cei familiarizați cu rechinii știu că această reputație a lor este nedreaptă, îndepărtată de adevăr. În plus, este trist faptul că aceste animale magnifice sunt cu mult mai amenințate de oameni decât acestea îi  amenință pe ei. În realitate, deși sunt circa 10 atacuri fatale ale rechinilor într-un singur an (prin comparație, vitele ucid cam 20 de oameni pe an, furnicile, 50, și nucile de cocoș căzute de pe ramuri, 150!), variatele pericole cu care se confruntă rechinii duc la aproximativ 100 de milioane dintre ei omorâți de oameni în fiecare an.

Printre aceste pericole se pot enumera pescuitul excesiv și pescuitul cu efecte colaterale (prin care hrana lor este epuizată), poluarea, cererea mondială pentru lucruri cum ar fi supa de aripioare de rechin și medalionale cu dinți de rechin. Îndepărtarea aripioarelor rechinilor este, în special, foarte crudă, întrucât, după aceea, animalele rămase încă în viață sunt aruncate înapoi în mare, unde sunt neajutorate și urmează curând să se înece sau să fie mâncate de alți prădători.

Drept rezultat al acestor activități nocive, experții cred că în ultimii 50 de ani numărul rechinilor s-a redus dramatic, cu peste 70%, o pierdere devastatoare pentru biodiversitatea oceanelor. 

14 iulie: Ziua Pandemoniului