Ce este inconștientul colectiv al lui Jung?

 Carl Gustav Jung a fost un gânditor care și-a urmat propriile idei, fără a-i păsa că ar putea fi etichetat ca "eretic". Asemeni multor alte minți luminate, a fost un gânditor divizat. Pentru unii este un geniu analitic, pentru alții un mistic autentic, și pentru alții un as al șarlataniei!

În lucrările sale, Jung se descrie repetat ca fiind empiric și accentuează importanța înrădăcinării muncii sale în știința empirică. Însă, din cauza explorărilor sale din psihologie canalizate pe subiecte precum mituri, vise și alchimie, a devenit, în cele din urmă, prins între ciocan și nicovală. Natura de tabu ale unor astfel de teme a determinat ca opera să fie tratată superficial sau respinsă fără vreun motiv întemeiat.      

                                                                  

În incursiunile sale imprudente a regiunii dintre știință și religie, Jung a sfidat categorisirile convenționale și cea mai simplă soluție pentru mulți învățați a fost, pur și simplu, cea de a-l desconsidera. Lucrările explozive ale lui Freud dăduseră îndeajuns de mult de furcă oamenilor din acea vreme, iar Jung părea să complice și mai mult lucrurile.

Ideea de "inconștient" este cea mai puțin înțeleasă din conceptele sale. Pe când erau prieteni și colegi, Freud se temea că interesele oculte ale lui Jung vor discredita mișcarea psihanalitică pe care încerca să o ridice la rang de știință.

În acel timp, Freud i-a trimis lui Jung o scrisoare în care îi spunea:

"Știu că cele mai adânci înclinații ale tale te împing către un studiu al ocultului și nu este nici o îndoială că vei reveni cu o bogată comoară. Așa ceva este de neoprit și este întotdeauna drept ca o persoană să urmeze poruncile propriilor sale impulsuri. Reputația pe care ai câștigat-o cu "Dementia" (lucrare a lui Jung de sumarizare și integrare a literaturii despre schizofrenie, publicată în 1907) va conta împotriva acuzației că ești "mistic" o vreme. Numai nu sta prea mult îndepărtat de noi în acele luxuriante colonii tropicale, este necesar să revii acasă..."

Curiozitatea lui Jung față de lucruri ieșite din comun este motivul pentru care unii academicieni și-au avertizat colegii și studenții să nu-i pomenească numele într-un context academic. 

Întreaga respingere a subconștientului său colectiv ca o teorie pe jumătate cristalizată despre o minte ca un stup paranormal denotă că această e greșit înțeleasă întru totul.

Structura psihicului

Ne putem gândi la psihic ca la un aisberg. Partea de deasupra apei este deschisă spre aer, este la vedere, și ne este ușor să ne familiarizăm cu ea. Aceasta este însă numai vârful, cea mai mare parte a aisbergului fiind ascunsă sub apă.

Zona vizibilă a aisbergului este aidoma minții conștiente. În cea mai mare parte a istoriei umane, aceasta a fost identificată cu totul cu întreaga minte, însă secolul al XIX-lea a schimbat asta. La începutul secolului XX, Freud era în ascensiune. El a popularizat concepția inconștientului. Inconștientul definește acele părți ale minții care se găsesc în afara conștientizării. În analogia cu aisbergul, este marea porțiune tăinuită sub suprafața apei.

Pentru Freud, acesta conținea toate impulsurile, ideile și dorințele reprimate de un individ. Motivul acestei reprimări este că ele sunt în conflict cu tabuurile și normele morale sociale. Inconștientul este tărâmul mlăștinos al pornirilor umbrite, animalice ale personalității pe care fiecare persoană le îngroapă cât mai adânc pentru a se integra în comuniunea socială.

Conținutul acestui tărâm mlăștinos rămâne activ în inconștient și provoacă nevroze și alte fenomene precum uitarea, amnezia sau exprimări greșite, gafe în vorbire. Freud numea aceste impulsuri, complet inconștiente, Id.

Jung l-a urmat pe Freud până în acest punct, dar a mers și mai departe. Jung credea că inconștientul reprezintă mai mult, că nu este doar un teren de aruncare la gunoi al pornirilor antisociale, ci o întreagă lume în sine. Această lume era pentru el locul de naștere al miturilor, zeilor și magiei. Zona ascunsă a aisbergului ajungea cu mult mai mult în adâncuri și era cu mult mai stranie decât și-ar fi imaginat vreodată Freud.

Ce este inconștientul colectiv?

Psihanaliștii tradiționaliști pretind că există două straturi ale minții: conștientul și inconștientul. Contribuția lui Jung a fost de a distinge 2 straturi separate ale inconștientului: inconștientul personal și inconștientul colectiv.

Inconștientul personal include toți oamenii, toate lucrurile și locurile cu care ne-am întâlnit în propriile noastre vieți. La acest nivel se află întreaga noastră experiență personală. Aici sunt părinții și prietenii noștri.

Inconștientul colectiv este mai profund decât cel personal. În el este înmagazinată experiența istorică colectivă acumulată a umanității. Nu reprezintă o minte-stup, ci psihologia instinctelor oamenirii. 

Biologia și psihologia umană

Așadar, inconștientul colectiv este o zonă a minții cu care ne naștem cu toții. Dar care este conținutul acestui aspect colectiv al minții? El este asociat cu experiențele comune ale umanității, componente mentale ale instinctelor.

Orice din experiența umană are o componentă mentală și una fizică. Să spunem că îți verși, din greșeală, niște apă clocotită pe o mână. Dacă te-ai uita îndeajuns de aproape, ai observă că terminațiile tale nervoase se activează și trimit un mesaj de susținere sistemului nervos către creier. Aceasta este latura fizică a ecuației.

Durerea este latura mentală a ecuației. Simți durere în mâna pe care a căzut apa clocotită. Componentă fizică (reacția nervilor) și cea mentală (durerea) sunt cele două fațete ale monedei aceleiași experiențe.

Instinctul adolescentin

Un exemplu mai complex al celor de mai sus este cel al intrării unui copil în adolescență. Această tranziție către stadiul de adult are, de asemeni, componente fizice și mentale.

Din punct de vedere fizic, se pot observă transformări fiziologice semnificative care remodelează corpul. La un nivel mai profund, hormonii o iau razna!

Din punct de vedere mental, apar temeri, anxietate și schimbări bruște ale stării de spirit. Se ivesc noi căi de a gândi și simți despre prieteni, oameni apropiați, despre genul opus, despre muzică, autoritate și orice altceva din lume. Sunt transformări care nu pot fi explicate numai prin componenta fizică.

Metamorfoza adolescentină este exemplul perfect al transformării instinctuale.  Adolescența nu se petrece când un copil alege asta. Nu este un comutator ce poate fi acționat de părinți. Această preschimbare este inițiată la un nivel instinctiv, dincolo de cel conștient sau cultural.

Profundul nivel biologic transcede cultura. Biologiei nu-i pasă dacă este vorba despre un român din secolul al XXI-lea sau un beduin din secolul al V-lea; în ambele cazuri este sau a fost necesar să se treacă prin creuzetul clocotind al adolescenței.

Nivelul biologic se află acolo unde întâlnim inconștientul colectiv. Inconștientul personal se rotește în jurul eforturilor noastre personale și a contextului nostru personal. Unele lucruri sunt însă universal umane: la un moment dat suntem cu toți copii, apoi devenim adulți și, în cele din urmă, murim. Acestea sunt aspecte eterne ale vieții omenești care aduc cu ele schimbări previzibile în plan fiziologic și psihologic.

Inconștientul colectiv este stratul mental aliniat cu astfel de aspecte ale ființei umane. Nu este mai mistic decât o broască țestoasă proaspăt iesita din ou care-și caută calea către apă.

Conținutul inconștientului colectiv

Până acum, am descris pe larg ce înseamnă inconștientul colectiv. Acest strat instinctual este cufundat în minte mai adânc decât conștientul condiționat cultural, bazat pe experiență, și inconștientul personal. Este peren la fel cum forma trupului uman este perenă, și transcede contextul cultural. Care este, însă, conținutul inconștientului colectiv?

  Răspunsului la această întrebare și-a dedicat Jung întreaga viață.

Când acest strat este activ, conținutul său începe să de în clocot, să bolborosească, croindu-și cale afară din lumea subterană a psihicului. Acest conținut, indiferent dacă străbate un adolescent din secolul al XXI-lea ori matroană romană de acum două milenii, se aseamănă mai mult între cei doi decât conștientul ori al inconștientul personal al acestora.

Coincidenţele nu sunt întâmplătoare - Despre sincronicitate

Din acest inconștient colectiv au luat naștere zeii, marii eroi legendari și basmele cu care sunt asociați. Acest conținut supraîncărcat energetic al inconștientului colectiv interacționează cu tot restul minții. Este o energie primară potentă ce acționează ca un catalizator în remodelarea psihicului individual. Ea eliberează resursele necesare în confruntarea cu provocări copleșitoare. 

În astfel de cazuri, ne putem trezi în toiul nopții acoperiți de sudoare și cu inima bătându-ne nebunește din pricina temerii că suntem închiși într-un labirint, luptându-ne cu un șarpe uriaș.

Această energie de transformare are în spatele său forța a patru miliarde de ani de evoluție.

Conținutul inconștientului colectiv poate fi unul cu care nu ne-am întâlnit în viața personală, dar constă din teme care se regăsesc în mituri străvechi de-a lungul lumii și al timpului. Investigația lui Jung a inconștientului colectiv l-a purtat către "luxuriante colonii tropicale" ale religiei, mitologiei și alchimiei.

Pentru Jung, acest conținut exotic corespunde activării instinctelor. În momentele de răscruce ale vieților noastre ceva se trezește adânc înlăuntrul nostru. Sunt energiile transformatoare având în spate forța a patru miliarde de ani de evoluție.

Manifestarea mentală a acestor instincte este numită de Jung inconștientul colectiv. Nu este o minte-stup, ci o parte profundă, străveche a minții care devine activată când instrumentele egoului nostru și cultura noastră nu ne sunt îndeajuns. 

Care este arhetipul personalității tale, potrivit lui Carl Gustav Jung?