5 povești de groază foarte scurte | Povești înfricoșătoare de Halloween

 5 povești horror, de groază, terifiante, înfricoșătoare, cu fantome, foarte, foarte scurte, potrivite de a fi spuse mai ales în noaptea din ajunul Halloween-ului, eventual în jurul unui foc de tabără, într-o cameră întunecată sau/și cu o lanternă pusă sub bărbie! Vor stârni fiori, îi vor îngrozi pe toți, inclusiv pe tine, care le vei da glas!

1- Cățelul din pivniță?

Mama mi-a spus să nu mă duc niciodată în pivniță, dar am vrut să descopăr ce anume făcea un zgomot ciudat venit de acolo. Era asemănător cu scheunatul unui cățeluș, și-mi doream atât de mult să-l văd, așa că am deschis încetișor ușa pivniței și am coborât nițel, pe vârfurile tălpilor, pe scară. 

Nu am zărit nici un cățel și, apoi, mama m-a îmbrâncit afară și a țipat, furioasă, la mine.  

   

Mama nu mai țipase până atunci la mine, iar acest lucru m-a întristat, și am început să plâng. După aceea, mama mi-a zis să nu mai întru vreodată iarăși în pivniță, și mi-a dat o prăjiturică.

Asta m-a făcut să mă simt mai bine și, drept urmare, nu am mai întrebat-o de ce băiatul din pivniță scheuna asemeni unui cățeluș, ori de ce nu avea nici mâini, nici picioare...

2 - Nunceagurile

Când fata mea avea doi ani, am găsit sulurile ei de hârtie igienică din baie desfășurate, legate ici colo cu sfoară, și plutind cercuite prin aer. Am întrebat-o ce făcuse acolo. 

Mi-a spus că exersa cu propriile sale nunceaguri. Am fost foarte nedumerită fiindcă nu avea cum să știe ce erau aceste arme din artele marțiale, constând, de obicei, din două bețe de lemn legate între ele cu cu o scurtă bucată de funie sau de lanț. 

Am întrebat-o ce voia să spună și mi-a răspuns că Adam îi explicase cum se făceau și îi arătase în fiecare noapte cum să le folosească. A continuat afirmând că Adam o învățase așa ceva pentru că avea nevoie să știe cum să se apere de una singură într-o zi. 

Aproape că m-am îngrozit, dar i-am cerut, cu calm, să-mi spună cum arăta acel Adam. Mi-a mărturisit că era înalt, blond și avea ochi albaștri. Mi-a zis, "Mama, tu știi cum arată, îl cunoști bine! A murit din cauza unor dureri de cap."

Am părăsit camera. Vedeți voi, cu patru luni înainte ca ea să se nască, prietenul meu, adept al artelor marțiale, prietenul meu blond, cu ochi albaștri, murise din cauza unui anevrism, la vârsta de 27 de ani.

Fata mea nu mi-a mai vorbit despre el din acea zi, așa că nu sunt sigură dacă am speriat-o cu reacția mea sau și-a finalizat lecțiile sale despre folosirea nunceagului...

3 - Cineva este sub pat!

Am început să-l învelesc bine, înainte de culcare, iar el mi-a spus, "Tati, verifică dacă nu sunt cumva monștri sub patul meu". M-am uitat dedesupt pentru a-i face pe plac, a intra în jocul său, și l-am văzut, un alt el, sub pat, uitându-se la mine îngrozit, tremurând și șoptind, "Tati, cineva este pe patul meu!"

4 - Scaunul

Când sora mea și cu mine eram copii, familia noastră a locuit odată într-o veche și fermecătoare casă de la țară. Ne plăcea să-i explorăm ungherele prăfuite și să ne cățărăm în mărul din curtea sa din spate.

Atracția noastră favorită era însă o fantomă. O numeam Mama pentru că părea să fie atât de bună și grijulie. În unele dimineți sora mea și cu mine ne trezeam dimineața și găseam pe fiecare dintre noptierele noastre câte o ceașcă care nu se aflase acolo în seara dinainte. "Mama" ni le lăsa ca nu cumva să ne fie sete în decursul nopții! Nu voia altceva decât să aba grijă de noi!

Printre mobilele originale ale casei era un scaun pe care-l țineam lângă unul dintre pereții sufrageriei. Ori de câte ori eram ocupate cu câte ceva, uitându-ne la televizor sau distrându-ne cu un joc, "Mama" mișcă, pe nesimțite, acel scaun de-a lungul camerei, înspre noi. Uneori, reușea să-l mute până în mijlocul sufrageriei. Ne simțeam întotdeauna triste când îl puneam înapoi, lângă perete. "Mama" nu-și dorea decât să fie mai aproape de noi!

Legenda diavolului din Jersey

Ani mai târziu, la mult timp după ce ne-am mutat, am găsit un articol dintr-un ziar vechi despre ocupanta anterioară a casei de la țară, o văduvă. Își ucisese ambii copii dându-le să bea din câte o ceașcă cu lapte otrăvit, înainte de culcare. Apoi, se spânzurase. Articolul includea și o poză a sufrageriei casei, cu o femeie atârnând de un ștreang legat de o grindă. Sub ea, răsturnat, era acel scaun vechi, amplasat chiar în centrul camerei!

5 - Fantoma de acasă

Seara trecută, un prieten m-a scos rapid din casă pentru a nu pierde împreună deschiderea oficială a unui bar de noapte cu muzică "live". După câteva băuturi, mi-am dat seama că nu am telefonul în buzunar.

Am verificat masa unde stăteam, la bar, în toaletă, fără vreun rezultat, așa că am folosit telefonul prietenului meu pentru a mă suna pe mine însumi.

După două apeluri, mi-a răspuns cineva care a dat glas unui ușor chicotit răgușit și, apoi, mi-a închis. După aceea, nu mi-a mai răspuns. În cele din urmă am renunțat să mai sun și m-am îndreptat către casă. 

Mi-am găsit telefonul pe noptieră, exact acolo unde îl lăsasem!

Legenda păpușii Annabelle | O poveste de groază de Halloween