Viața și minunile Sfântului Andrei

 Sfântul Andrei s-a născut între anii 5 și 10 d.Hr. în Betsaida, principalul port de pescuit din Palestina. I-a avut ca părinți pe Iona și Ioana, și drept frate pe Simon Petru. 

 

A fost stăpânit de o mare curiozitate și dorință de a învăța încă de timpuriu în viață. A mers la școala sinagogii de la vârsta de cinci ani, unde a studiat scripturile, aritmetica si astronomia. 

Mai târziu, pe malurile Iordanului, l-a întâlnit pe Ioan Botezătorul. A fost cel dintâi ucenic al lui Hristos și primul apostol. El a fost cel care l-a adus pe băiatul cu pâinile și peștii înaintea lui Iisus înainte de minunea hrănirii celor cinci mii de oameni.        

                      

După pogorârea Sfântului Duh asupra Sfântul Andrei, apostolul s-a îndreptat către ținuturile răsăritene pentru a propăvădui cuvântul Domnului. A mers în Tracia, Asia Mică și Macedonia ajungând până la Dunăre (în Dobrogea). A călătorit de-a lungul coastei Mării Negre prin Crimeea și de-a lungul răului Nipru, unde a urcat până în zona unde se află în prezent Kiev-ul. După ce a poposit pe dealurile Kiev-ului, dimineața, le-a spus ucenicilor care erau cu el că pe acele dealuri va străluci binefacerea lui Dumnezeu și va fi clădit un mare oraș, unde Domnul va înălța numeroase biserici. 

În decursul călătoriilor sale, Sfântul Andrei a avut de îndurat o mulțime de chinuri și suferințe pricinuite de păgâni care l-au bătut și l-au alungat din așezările lor. În Sinope a fost lovit cu pietre, iar casa în care stătea a fost arsă aproape complet. A rămas, oricum, nevătămat, în viață, și a continuat să propăvăduiască despre Mântuitor. 

În Grecia, a fost silit să-și croiască drum printr-o pădure plină de lupi, urși și tigri, fără ca jivinele să-i priciunuiască vreun rău. 

Dumnezeu a făcut multe minuni prin Sfântul Andrei în localitatea Patras din Achaia. A redat vederea orbilor și i-a însănătoșit pe schilozi. Datorită rugăciunilor apostolului, Sosios, un cetățean ilustru, și-a revenit după o boală gravă. De asemeni, a vindecat-o pe Maximilla, soția lui Aegeatos, prefectul din Patras. Minunile și cuvintele Sfântului Andrei au iluminat aproape toți localnicii către adevărata credință. 

Printre păgânii rămași în Patras era și prefectul Aegeatos. Apostolul s-a străduit în zadar să-l aducă pe drumul cel bun, încercând, cu umilință și dragoste, să-i miște sufletul prin dezvăluirea misterului vieții veșnice grație Sfintei Cruci a puterii lui Dumnezeu. În cele din urmă, prefectul l-a pus să aleagă între a aduce jertfe zeilor păgâni și răstignire. 

Sfântul Andrei a cerut să fie răstignit pe o cruce în diagonală. Asemeni fratelui său, Petru, s-a considerat a fi nevrednic să moară pe o cruce aidoma celei a lui Hristos. 

Noaptea Sfântului Andrei - Vrăji, farmece și superstiții de măritiș

Se spune că la vederea crucii sale ar fi exclamat, "Te salut cruce! Consacrată de sângele Dumnezeului meu! Mă apropii de tine cu bucurie! Speranțele mele sunt, în sfârșit, împlinite! Fie ca cel care a murit pe tine să mă mântuiască, să mă primească prin tine!"

A rămas pe cruce vreme de trei zile, fără a avea brațele și picioarele țintuite în cuie, ci legate cu funii. Până în ultima clipă a agoniei sale, nu a încetat să se roage. 

Se povestește că în clipele când își dădea viața, crucea sa a fost iluminată de o rază divină. Trupul Sfântului Andrei a fost înmormântat cu onoare de soția prefectului, Maximilla. 

Sfântul Andrei, în tradiții și obiceiuri românești