24 decembrie: Ziua Ajunului de Crăciun

 Având loc anual pe 24 decembrie, Ziua Ajunului de Crăciun marchează punctul culminant al perioadei de post dinaintea Crăciunului.

În tradiția creștină ortodoxă, în această zi preotul merge cu icoana Nașterii Domnului pe la casele credincioșilor, pentru ale vesti despre mărețul moment al Întrupării Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria. Desigur, în ultima vreme, se grăbesc să facă asta și în zilele anterioare pentru a nu-și rata plocoanele (fără chitanțe fiscale!).       

                        

Obicieul celebrării Ajunului Crăciunului din liturghia creștină începând cu inserarea pare să fie moștenit din religia ebraică, și se bazează pe Cartea Genezei, unde se spune că prima zi a început seara și s-a sfârșit dimineața. 

În noaptea din Ajunul Crăciunului, păstorii ce-și supravegheau turmele în afara Betleemului au zărit steaua strălucitoare ce le semnala nașterea lui Iisus Hristos.

În biserica creștin ortodoxă, pe 24 decembrie are loc Privegherea de Seară, care debutează cu Pacernița Mare (în grecește, "Apodeipnon", cu semnificația de "Slăvirea lui Dumnezeu"), în cadrul căreia se dau glas unor psalmi și rugăciuni pentru lauda lui Dumnezeu și, de asemeni, rugăciunii de binecuvântare a pâinii, grâului, untdelemnului și vinului. Apoi, cu ocazia Litia (în limba greacă, "Arto klasia", adică "ruperea pâinii"), oamenii gustă din pâinea sfințită înmuiată în vin și sunt miruiți cu untdelemn. 

În numeroase superstiții din Europa există superstiția că la miezul nopții din Ajunul Crăciunului animalele prind, dintr-o dată, glas. Această superstiție poate fi asociată cu boul și măgarul din scena nativității, deși conceptul animalelor vorbitoare poate avea o origine păgână. O altă credință strâns corelată cu noaptea din Ajunul Crăciunului este că vitele se înalță pe picioarele din spate ori îngenunchează în grajdurile lor pentru a-l venera pe pruncul Iisus. 

23 decembrie: Ziua Maratonului Filmelor de Crăciun

Cum spuneam mai înainte, în ciuda semnificațiilor sale creștine, Ajunul Crăciunului este conectat cu crezuri păgâne și supranaturale. În țările scandinave se crede, de exemplu, că morții reviziteaza fostele lor case în noaptea de 24 decembrie. Cu acest prilej, oamenii se asigură că sufrageriile lor sunt curate și fac un foc zdravăn în cămine înainte de a merge la culcare. Adeseori, ei aprind lumânări pe care le așează pe mese, alături de o mulțime de mâncare pentru vizitatorii lor fantomatici. Totodată, curăță de praf șezuturile scaunelor cu prosoape albe. Dacă găsesc dimineață pe ele orice fel de murdărie înseamnă că o rudă abia ieșită din mormânt s-a odihnit pe ele în decursul nopții!

Esențial, Ajunul Crăciunului este dedicat petrecerii unui timp de calitate împreună cu familia, persoane dragi, împodobirii bradului și împachetării cadourilor atribute lui Moș Crăciun. 

24 decembrie: Ziua Lichiorului de Ouă