Ce este sindromul Moș Crăciun?

 Sindromul Moș Crăciun explorează impactul psihologic pe care îl are asupra copiilor minciuna despre existența lui Moș Crăciun. Minciunile pot afecta negativ mințile impresionabile ale celor mici, provocând probleme în dezvoltarea lor fizică și psihică. În cartea sa "Sindromul Moș Crăciun", Michael A. Faniel Sr. a sugerat că astfel de minciuni contribuie la creșterea numărului de oameni cu depresie, anxietate și nenumărate alte tulburări mentale și emoționale. 

Povestea pe scurt a lui Moș Crăciun

Moș Crăciun este o parte integrantă a sărbătorii de Crăciun, o sărbătoare dedicată nașterii lui Iisus Hristos, mântuitorul omenirii, care a murit pe cruce pentru păcatele noastre. În concepția creștină, Moș Crăciun este un om binevoitor care face cadouri și le împarte copiilor de sute de ani.    

Este un personaj mitic paternal care zboară, an de an, de-a lungul cerului, în noaptea dintre 24 și 25 decembrie într-o sanie magică trasă de reni. Se strecoară prin coșurile caselor și lasă cadouri copiilor din toată lumea, adeseori cu condiția de a fi fost "buni", "cuminți". Standardul de "bun" sau "cuminte" nu este specificat însă, în general, este înțeles ca "făcând ceea ce spun părințîi" sau fiind obedient. Moșul știe cumva cine a fost bun/cuminte și cine a fost rău/obraznic, iar copii din cea de-a doua categorie, ar trebui, în principiu, să nu primească nici un dar. 

Oricum, potrivit poveștii Moșului, copiii de pretutindeni, chiar și cei săraci, ar trebui să aibă parte astfel de un Crăciun fericit. Este o componentă cheie a ceea ce este numită "magia" Crăciunului, una ce pare destul de inocentă la suprafață. Ce poate fi însă rău în această practică culturală? Care sunt efectele sale psihologice pe termen lung? 

Implicații psihologice ale sindromului Moș Crăciun

Când privim dintr-o perspectivă relativ critică această poveste și ținem cont că este adânc înrădăcinată în cultura noastră, implicațiile sale par să fie cel puțin îngrijorătoare...

Fenomenul Moș Crăciun este mai mult decât o simplă poveste, este, de fapt, o minciună promovată drept adevăr, reprezintă o înșelăciune persistentă care, câteodată, descurajează chiar și căutarea adevărului.

Este o minciună larg răspândită la perpetuarea căreia contribuie aproape toți adulții. De aceea, pentru un copil, se pare că întreaga lume crede în Moș Crăciun, chiar dacă aproape orice din această poveste este imposibil!

Unii pot spune că este vorba despre o minciună implicit "bună", dar sindromul Moș Crăciun are tendința de a implanta în mințile tinere premiza că minciuna este larg răspândită și că este o parte a culturii noastre. Această premiză subminează principiul adevărului și implică faptul că minciuna este o parte inevitabilă din comportamentul uman. 

Așa cum ziceam mai înainte, povestea infuzează credința că cine este "bun" este răsplătit cu "cadouri gratuite". Această credință are efecte secundare, colaterale. În primul rând, normalizează acceptarea de ceva necâștigat cinstit, necuvenit, și o asociază cu "binele". În al doilea rând, poate fi considerată ca o formă de behaviorism, o tehnică de dresare a animalelor răsplătind un comportament dorit sau supus. Acest lucru tinde să nege automotivarea intrinsecă. Tinerii pot deveni astfel predispuși să treacă prin viață mulțumindu-i pe cei din jurul lor, în loc să înțeleagă realitatea direct și independent. 

Totodată, se obișnuiește ca acei copii care au descoperit adevărul de inexistența lui Moș Crăciun să fie sfătuiți să nu le releve asta altor copii, ci să continue să-i mintă. Așa ceva nu are cum să fie sănătos din punct de vedere mental, emoțional. Copiii pot fi astfel înclinați să nu mai pună sub semnul întrebării nimic din lume, să fie descurajați să caute adevărul. 

Rudolf, renul cu nas roșu al lui Moș Crăciun

În fine, după aflarea adevărului despre Moș Crăciun, unora dintre copii le se erodează încrederea pe care au investit-o în părinții lor, ceea ce le sădește în minte semințele unor deziluzii viitoare. 

Potrivit lui Michael A. Faniel Sr., sindromul Moș Crăciun pune în lumină efectele traumatice pe care minciuna le poate avea asupra credinței unei persoane despre lume. Deși toate experiențele de viață pot afecta comportamentul uman, numai cele traumatice crează oamenilor probleme de încredere în ei înșiși, îi îndreaptă către tendințe antisociale și menținerea acestor tendințe în practici care durează o viață întreagă. 

Dacă ești un fan al lui Moș Crăciun și crezi că nu există un astfel de sindrom ori că efectele sale nu sunt pe atât de negative precum le-am descris, aștept cu nerăbdare contraargumentele tale!

Sindromul Maria Antoaneta: Afecțiunea misterioasă care albește părul peste noapte