Albă ca Zăpadă și cei 7 pitici - Adevărata origine a basmului

 Albă ca Zăpadă și cei 7 pitici  este unul din cele mai vestite basme din lume, consemnat pentru prima oară în scris în 1812, în prima culegere a Fraților Grimm de vechi povești europene din folclor. Asemeni altor basme ale Fraților Grimm, se crede că Albă ca Zăpadă și cei 7 pitici  a existat încă din Evul Mediu, fiind transmis pe cale orală de-a lungul secolelor. 

A fost Albă ca Zăpadă o persoană reală, pe nume Margarete von Waldeck?

În 1994, istoricul german Eckhard Sander a publicat lucrarea "Schneewittchen: Marchen oder Wahrheit" (Este Albă ca Zăpadă un basm?), pretinzând în aceasta că a descoperit o istorisire care ar fi inspirat basmul.         

                            

Potrivit lui Sander, personajul Albă ca Zăpadă s-a bazat pe viața lui Margarete von Waldeck, o contesă germană născută în 1533. La vârsta de 16 ani, a fost silită de mama sa vitregă, Katharina de Hatzfeld, să se mute departe de casă, în Wildungen, Bruxelles. Acolo Margarete s-a îndrăgostit de un prinț care a devenit mai târziu regele Filip al II-lea al Spaniei.

Tatăl și mama vitregă ai prințesei au dezaprobat această relație amoroasă, considerând-o a fi "un inconvenient politic". Margarete a murit în mod misterios la vârsta de 21 de ani, fiind aparent otrăvită. Consemnările istorice îl indică drept posibil vinovat de moartea ei pe regele Spaniei, care s-a opus și el poveștii de dragoste și ar fi putut să-și trimită agenții speciali pentru a o ucide pe Margarete.

Unde sunt însă piticii? Tatăl lui Margarete deținea mai multe mine de cupru în care lucrau copii asemeni unor sclavi. Condițiile proaste provocau moartea multor din ei, iar cei care supraviețuiau aveau probleme în a crește în înălțime și membre deformate din cauza malnutriției și muncii grele. Drept rezultat, erau numiți adeseori "bieții pitici"!

Cât despre mărul otrăvit din basm, Sander crede că și-a avut originea într-un eveniment din istoria Germaniei, în care un bătrân a fost arestat întrucât le dădea mere otrăvite copiilor despre care credea că-i fură fructele din livadă.

O altă posibilă Albă ca Zăpadă - Maria Sophia von Erthal

Nu toată lumea este convinsă de teoria lui Sender. Conform unui grup de studiu din Lohr, Bavaria, Albă ca Zăpadă ar fi fost, de fapt, Maria Sophia von Erthal, născută pe 15 iunie 1729 în Lohr am Main, Bavaria, fiica unui mare proprietar de pământ, prințul Phillipp Cristoph von Erthal și al soției sale, baroana von Bettendorff. 

                              

După decesul baroanei, prințul s-a însurat cu Claudia Elisabeth von Vennigen, contesă de Reichenstein, despre care se zvonea că își ura fiica vitregă. Castelul în care locuiau, în prezent muzeu, găzduia o "oglindă vorbitoare", un instrument acustic aflat în zilele noastre la Muzeul Spessart. Oglinda, creată în 1720 de Manufactură Oglinzilor a Electoratului Mainz, din Lohr, se găsea în castel în perioada în care mama vitregă a Mariei trăia acolo. 

Flautistul din Hamelin între legendă şi realitate

Piticii din povestea Mariei sunt și ei conectați cu o localitate minieră, Bieber, din vestul Lohr, amplasată printre șapte munți. Tunelele minei erau accesibile numai unor mineri scunzi, care purtau frecvent glugi strălucitoare, așa cum au fost adesea descriși piticii din basm în decursul anilor.

Grupul de studiu de la Lohr a susținut că sicriul din sticlă al Albei ca Zăpadă poate fi corelat cu atelierele faimoase de sticlărie din zonă, în vreme ce mărul otrăvit poate fi asociat cu o plantă otrăvitoare din familia Solanaceae care crește din abundență în Lohr.

Este posibil să nu se știe niciodată dacă basmul Albă ca Zăpadă și cei 7 pitici a fost o împletire de evenimente reale cu elemente fantastice ori imaginare. Totuși, este probabil să fi fost inspirat de unele conjuncturi istorice precum cele de mai sus. 

Două legende despre fata zăpezii