Metoda Loci: O tehnică grecească antică de îmbunătățire a memoriei

 În mitologia grecească, Mnemosyne era personificarea memoriei. În Grecia antică, înainte de a fi scrise, miturile, legendele erau repovestite pe cale orală. Din acest motiv, memoria juca un rol important în viața povestitorilor greci. Nu este, așadar, surprinzător că memoria a fost întruchipată de o zeiță, Mnemosyne. În plus, grecii au inventat metode de îmbunătățire a memoriei lor. Una din ele a fost metoda Loci sau cea a palatului memoriei, utilizată vreme îndelungată în lumea occidentală.

Mnemosyne, zeița memoriei

Mnemosyne, din neamul titanilor, era cel de-al douăsprezecelea copil al lui Uranus (cerul) ai al lui Gaia (pământul). Era sora lui Cronos și a soției sale, Rhea, a lui Oceanus și nevestei lui, Tethys, a lui Iapetus și Themis. De asemeni, se crede că era mama muzelor.      

              

Potrivit mitologiei grecești, Zeus s-a culcat cu Mnemosyne timp de nouă zile consecutive. Ca rezultat al acestei legături, s-au născut muzele. Ele erau nouă zeițe responsabile pentru furnizarea inspirației oamenilor implicați în artă, literatură, știință. Calliope guverna poezia epică, Clio istoria, Euterpe muzica, Erato poezia lirică, Melpomene tragedia, Polyhymnia imnurile, Terpsichore dansul, Thalia comedia și Urania astronomia. 

Un râu și un palat pentru amintiri

Totodată, Mnemosyne era numele dat unui râu din lumea subpământeană. Grecii credeau că înainte ca sufletele morților să se reîncarneze, trebuiau să bea dintr-un râu subpământean cunoscut drept Lethe. "Lethe" înseamnă uitare și băutul din apa acestui râu făcea sufletele să-și uite viețile trecute. În mod invers, râul Mnemosyne, paralel cu Lethe, provoca reamintirea. Conform scriitorului Pausanias, băutul din apa a două fântâni, una numită Lethe, și cealaltă Mnemosyne, era parte a ritualurilor de la Oracolul Trophonios din Lebadeia, în Boetia.

Una din tehnicile inventate de grecii antici pentru a-și optimiza memoria era Metoda Loci (în latină, "Loci" înseamnă "locuri), denumită și Călătoria Memoriei, Palatul Memoriei și tehnica Palatului Minții. Potrivit oratorului roman Cicero, această tehnică fusese descoperită de poetul liric Simonides din Ceos. Cicero relata o poveste în care acest poet sofist fusese invitat să prezinte un poem liric la un banchet din Tesalia. La scurt timp după recitarea poemului său, Simonides a fost chemat afară, iar imediat după aceea, acoperișul sălii unde se ținea banchetul s-a prăbușit brusc. Oaspeții dinăuntru au murit striviți, multe din corpurile lor nemaiputând fi recunoscute.

Acest lucru a făcut dificilă identificarea decedaților, necesară pentru înmormântări potrivite. Prin consultarea memoriei sale vizuale în privința locurilor în care oaspeții stăteau la masa banchetului, Simonides a fost capabil să identifice morții. Grație acestei experiențe, Simonides și-a dat seama că este posibil să ne reamintim orice lucru prin asocierea acestuia cu o imagine mentală a locului său, dezvoltând astfel metoda Loci.

Vizualizarea ca o cale de îmbunătățire a memorizării

Metoda Loci se bazează pe vizualizarea lucrurilor pe care cineva intenționează să și le amintească. Astfel de lucruri sunt amplasate într-o anumită ordine în variate locuri de-a lungul unei rute familiare, de exemplu, dintr-un oraș, dintr-o casă, un birou, etc. Are loc o călătorie mentală cu un punct de start și unul de final. De aceea, când vrem să ne amintim, de exemplu, o listă de cumpărături sau paragrafele de referință ale unui discurs, nu avem nevoie decât să mergem în această călătorie mentală. Ea ne permite să ne amintim orice ne dorim. Această tehnică de memorizare poate fi și mai mult îmbunătățită prin crearea unor imagini mai vivide. De exemplu, imaginile mentale pot fi însoțite de sunete și mirosuri. 

Metoda de memorizare Loci a fost una populară în lumea antică și a fost folosită până în secolul al XVII-lea. A fost, în cele din urmă, înlocuită de sistemele fonetice. Oricum, cercetările recente au arătat metoda tehnicii de memorizare a palatului poate fi foarte eficientă.

Cum ne falsificăm amintirile | Înșelăciunile memoriei și învățării

Într-un studiu s-a constatat că după ce au petrecut șase săptămâni cultivându-și o "memorie a palatului" internă, oamenii mai mult că și-au dublat numărul de cuvinte pe care le puteau reține într-o perioadă scurtă și performanțele lor de memorizare au rămas impresionante timp de patru luni. După doar 40 de zile de antrenare, activitatea creierelor oamenilor a devenit aproape la fel de performantă ca cea a unor campioni dintre cei mai bine cotați în memorizare din lume, sugerându-se că antrenarea memoriei poate schimba rețeaua creierului în moduri subtile, dar foarte puternice. 

Așadar, poate că merită, la urma urmei, să ne creăm propria noastră memorie a palatului!

Cum îți îmbunătățești memoria: 8 metode inedite